Astmul și un plan de management al activității fizice școlare
Aproximativ unul din 15 elevi suferă acum de astm bronșic, care a crescut semnificativ față de acum 20 de ani. Cu toate acestea, cu un tratament bun și recunoașterea factorilor declanșatori ai acestora, elevii cu astm pot continua să fie activi fizic în școală. Astmul este o boală în care bronhiolele și alveolele (sacii de aer) din plămâni se îngustează și aerul nu mai poate fi eliberat. Astmaticul poate inspira aer, dar nu poate expira suficient. Plămânii devin supraumflați cu aer care nu mai are oxigen pentru a-l livra organismului. Astmul și activitatea fizică merg mână în mână cu planificarea și tratamentul adecvat. Deși…

Astmul și un plan de management al activității fizice școlare
Aproximativ unul din 15 elevi suferă acum de astm bronșic, care a crescut semnificativ față de acum 20 de ani. Cu toate acestea, cu un tratament bun și recunoașterea factorilor declanșatori ai acestora, elevii cu astm pot continua să fie activi fizic în școală.
Astmul este o boală în care bronhiolele și alveolele (sacii de aer) din plămâni se îngustează și aerul nu mai poate fi eliberat. Astmaticul poate inspira aer, dar nu poate expira suficient. Plămânii devin supraumflați cu aer care nu mai are oxigen pentru a-l livra organismului.
Astmul și activitatea fizică merg mână în mână cu planificarea și tratamentul adecvat.
Deși astmul poate limita activitatea fizică, nu trebuie să contrazică activitatea fizică. Condiția fizică este un obiectiv important pentru toți elevii. Condiția fizică crește probabilitatea elevului de a-și menține starea fizică pe măsură ce crește până la vârsta adultă și reduce probabilitatea de a deveni adulți supraponderali, ceea ce are un impact negativ asupra răspunsului unei persoane la astm.
Un parteneriat între elevi, profesori, părinți, antrenori, medici și instructori de educație fizică pentru tratarea și controlul astmului crește șansele elevilor de a rămâne activi. O parte a acestui parteneriat este planul de management al astmului. Acest plan identifică declanșatorii sau factorii care agravează astmul unui elev sau provoacă un episod.
Astmaticii ar trebui să evite și să controleze declanșatorii activatori.
Unii factori declanșatori obișnuiți care sunt factori într-un episod de astm includ exerciții fizice, mucegai, alergii, infecții ale tractului respirator superior, iritanți, fum de țigară, soluții de curățare, parfumuri și vopsele. Unele dintre aceste declanșatoare pot fi evitate, în timp ce altele pot fi limitate. În ambele cazuri, acestea ar trebui incluse în planul de management pentru fiecare copil cu astm bronșic.
O altă parte a planului de management include accesul la medicamente pentru tratarea atacurilor de astm. Copiii cu astm au nevoie de acces la medicamente de salvare în timpul atacurilor lor. Utilizarea unui plan de management crește probabilitatea ca elevul să rămână activ în timpul anului școlar și să dezvolte trăsături bune de fitness pentru a le duce prin viață.
Activitatea fizică școlară ar trebui să fie adaptată la starea pulmonară curentă a elevului.
Starea lor poate fi evaluată cu un debitmetru de vârf. Scopul este de a implica elevii în activități chiar dacă nu pot face activitățile fizice. Elevii pot fi cronometratori, scoruri sau manageri de echipamente până când sănătatea lor se îmbunătățește.
Elevii cu astm bronșic au mai mult succes în a rămâne activi fizic atunci când se utilizează un plan de acțiune pentru astm bronșic. Planul de management ar trebui să includă istoricul medical al elevului, simptomele individuale ale acestuia, contactul cu părinții și furnizorii de servicii medicale, numerele normale ale fluxului maxim, declanșatoarele, medicamentele și semnăturile părinților/tutorelor și elevilor. Planul ar trebui să includă participarea elevilor în timpul dezvoltării, deoarece cu participarea elevilor este mai probabil să urmeze planul.
Partea finală a planului de management ar trebui să fie accesul deplin la medicamentele de salvare. Elevii ar trebui să poată accesa, administra și determina când au nevoie de medicamentele lor. Profesorii și antrenorii ar trebui să cunoască nu numai factorii declanșatori ai elevului, ci și simptomele care necesită acțiune imediată, cum ar fi tusea, respirația șuierătoare, dificultăți de respirație, senzația de constrângere în piept sau vârfuri scăzute.
Dacă simptomele de astm apar în timpul sau după activitatea fizică la școală, elevul ar trebui să oprească activitatea, să-și folosească inhalatorul și să fie luat pentru îngrijiri de urgență dacă nu se ameliorează. Menținerea activității fizice la școală este un element important al îmbunătățirii condiției fizice, astfel încât elevii să își poată continua creșterea fitnessului.
Inspirat de J Russell Hart