Lipsa somnului ca alarmă secretă pentru demență: Descoperiți noi semnale de avertizare!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Cazurile de demență sunt în creștere în Germania, tulburările de somn ca semnale de avertizare timpurie; Se recomandă prevenirea printr-un stil de viață sănătos.

Demenzfälle steigen in Deutschland, Schlafstörungen als frühe Warnsignale; Prävention durch gesunde Lebensweise empfohlen.
Cazurile de demență sunt în creștere în Germania, tulburările de somn ca semnale de avertizare timpurie; Se recomandă prevenirea printr-un stil de viață sănătos.

Lipsa somnului ca alarmă secretă pentru demență: Descoperiți noi semnale de avertizare!

Creșterea cazurilor de demență în Germania afectează din ce în ce mai mult tinerii, așa cum arată rapoartele actuale. Potrivit Societății Germane Alzheimer, aproximativ 1,8 milioane de oameni din Germania sunt afectați de această boală. În plus, studiile din Canada arată că tulburările de somn pot apărea cu ani înainte de un diagnostic medical de demență. Primele semne de posibilă demență pot apărea chiar și cu decenii înainte de diagnostic.

Simptomele tipice ale demenței includ confuzie, uitare, pierderea simțului mirosului, dezorientare, agresivitate, iritabilitate, depresie, modificări de personalitate, iluzii, halucinații, probleme de vorbire și scăderea activității și dificultăți în viața de zi cu zi. Tulburările în somnul REM, care pot fi văzute ca semne de avertizare ale bolilor neurodegenerative, joacă un rol deosebit. Riscul de demență sau boala Parkinson crește cu 80 până la 100% dacă loviți sau loviți noaptea în timp ce dormi.

Somnul și riscul de demență

Somnul REM, care reprezintă aproximativ un sfert din somn și se caracterizează prin mișcări rapide ale ochilor și relaxare musculară, are un impact semnificativ asupra riscului de demență. Studiile arată că perioadele scurte de somn REM cresc riscul de demență. În plus, durata totală a somnului joacă un rol crucial; Lipsa somnului poate cauza acumularea de substanțe nocive în creier. Persoanele care dorm în medie șapte ore pe noapte au cele mai scăzute rate de demență. În schimb, persoanele care dorm mai puțin au o rată de demență cu 30% mai mare.

Cu toate acestea, legătura dintre somn și riscul de demență nu este încă pe deplin înțeleasă. Pentru prevenire sunt recomandate o alimentație sănătoasă, exerciții fizice regulate și o viață socială activă. O dietă bogată în flavonoide ar putea promova, de asemenea, sănătatea creierului. Pentru mai multe informații despre somnul REM și importanța acestuia ca semn precoce al bolii Alzheimer, consultați un articol de dementa-im-hospital.de.

În plus, Societatea Alzheimer Schleswig-Holstein e.V. au raportat tratamentul pe termen lung cu gantenerumab pentru persoanele cu boala Alzheimer moștenită dominant, care reduce efectiv depunerea de amiloid-β în creier, deși nu a fost observată o încetinire relevantă clinic a declinului cognitiv.

Mai multe detalii despre pericolele tulburărilor de somn și legătura lor cu demența pot fi găsite în articolul de fuldaerzeitung.de fi citit.