Solul și apa poluate alimentează o epidemie globală de boli de inimă

Solul și apa poluate alimentează o epidemie globală de boli de inimă

Substanțele chimice toxice și microplasticele din sol și apă alimentează o criză globală a bolilor de inimă - dar cercetătorii spun că soluțiile sunt la îndemână.

Un studiu publicat recent în jurnalAterosclerozaa revizuit legăturile dintre poluarea apei și a solului și sănătatea umană.

Apa curată și solul sănătos sunt esențiale pentru sănătatea umană, bunăstarea și mediul înconjurător. Solurile sănătoase susțin ecosistemele prin sprijinirea producției de alimente, a reținerii apei, a biodiversității și a stocării carbonului. Degradarea solului amenință sănătatea a 40% din populația lumii. În plus, începând cu 2021, peste două miliarde de oameni trăiau în regiuni predispuse la apă. În 2019, bolile legate de poluare au cauzat nouă milioane de decese premature. În plus, poluarea a reprezentat aproximativ 268 de milioane de ani de viață (DALYS).

Poluarea aerului și a solului are un impact semnificativ asupra etapelor de viață ale lui Daly, deși acestea din urmă afectează în principal persoanele în vârstă. În plus, poluarea apei conduce la mortalitatea copiilor. În special, mai mult de două treimi din bolile legate de poluare sunt boli netransmisibile (BNT), iar bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă 60% din această povară. Cu toate acestea, planului de acțiune global pentru prevenirea și controlul BNT nu are o atenuare a poluării mediului. Studiul subliniază, de asemenea, că factorii de mediu, cum ar fi poluarea, pot depăși predispozițiile genetice în promovarea BNT, evidențiind un decalaj critic în strategiile actuale de sănătate.

Poluarea solului rezultă din compuși nocivi precum substanțele chimice sintetice, metalele grele, agenții patogeni, pesticidele, micro/nanoplastele (MNP) și materialele plastice, în principal din minerit, industrie, agricultură, gestionarea incorectă a deșeurilor și consumul de combustibili fosili.

MNP-urile, un contaminant emergent, eliberează aditivi toxici, cum ar fi ftalați și bisfenoli, care perturbă funcția celulară și agravează riscurile cardiovasculare. Lucrarea subliniază că MNP-urile acționează ca purtători pentru alte substanțe chimice toxice, amplificând efectele lor dăunătoare asupra sănătății cardiovasculare și metabolice. Deși este mai puțin vizibilă decât poluarea aerului, poluarea apei și a solului rămâne critică. Prezentul studiu a examinat interacțiunea dintre poluarea apei și a solului și sănătatea umană și a subliniat bolile cardiovasculare.

Principalele efecte ale contaminanților din sol asupra sănătății umane, indicând organele sau sistemele afectate și contaminanții care le provoacă. PCB-uri, bifenili policlorurați; PBDE, difenil eteri polibromurați; PFA, substanțe per- și polifluoroalchilice; Pops, poluanți organici persistenti; BTEX se referă la substanțele chimice benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Adaptat din raportul Organizației pentru Alimentație și Agricultură al Națiunilor Unite (creat din datele din Agenția pentru Substanțe Toxice și Registrul Bolilor și Campanale et al.fao.org/3/cb4894en/online/src/html/chapter-04-3.html​​​​​

Poluarea chimică

Contaminarea apei și a solului amenință sănătatea publică prin expunerea la substanțe chimice toxice. Substanțele periculoase includ hidrocarburi aromatice policiclice, metale grele, solvenți organici, pesticide și substanțe per- și polifluorurate (PFA). Metalele grele precum plumbul, mercurul, arsenul și cadmiul cauzează cancer, tulburări de neurodezvoltare și boli cardiovasculare.

Arsenul este o cauză majoră a deceselor cauzate de apă, în timp ce plumbul și cadmiul sunt legate de boala cardiacă ischemică și hipertensiunea arterială. Chiar și expunerea scăzută la metale grele crește riscul de BCV. Poluanții organici persistenti, cum ar fi pesticidele, dioxinele și bifenilii policlorurați se acumulează în țesuturi și perturbă căile endocrine.

Bisfenolul A și PFA sunt perturbatori endocrini care cresc riscurile de boli cardiovasculare, obezitate și dislipidemie. Perturbatorii endocrini sunt, de asemenea, implicați în perturbarea ritmurilor circadiene și a homeostaziei metabolice, contribuind la riscul de BCV.

MNP-urile, derivate din degradarea plastică, induc stres oxidativ, disfuncție endotelială și ateroscleroză. Studii recente pe oameni arată că MNP-urile se acumulează pe plăcile arteriale și cresc riscul de evenimente cardiovasculare.

Dovezile crescânde leagă poluanții din apă și sol de rezultatele cardiovasculare. Expunerea la plumb este o cauză cunoscută a hipertensiunii arteriale și a mortalității cardiovasculare mai mari. În plus, se pare că nivelurile sanguine de plumb sunt asociate cu ateroscleroza în arterele carotide într-o cohortă suedeză, ceea ce a fost confirmat și de un studiu din Statele Unite (SUA).

Impactul poluării chimice din diverse surse asupra poverii globale a deceselor premature. Decese anuale globale estimate din toate sursele de poluare chimică (A) și companiile de boli asociate cu aceste decese (B). (C) Decese din cauza tuturor poluării chimice – clasamentul din primele 20 de țări. Ratele de mortalitate ale populației pentru anii de viață deces și invalidați (DALYS) pentru poluarea cu plumb ca poluant tipic al solului (D) și poluarea apei (sursă de apă nesigură, inclusiv pericole chimice) (e) raportate pentru 20 de țări reprezentative din diferite regiuni ale OMS.​​​​​

Cauze ecodisruptive ale poluării apei și a solului

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a subliniat rolul crucial al solului ca rezervor de carbon. Cu toate acestea, schimbările climatice afectează condițiile globale ale solului, iar Agenția Europeană de Mediu a evidențiat riscuri crescute de deșertificare, eroziune, modificarea solurilor de coastă și reducerea umidității solului din cauza creșterii nivelului mării. În plus, creșterea temperaturilor are un impact grav asupra productivității agricole.

Supraproducția perturbă ciclurile de azot și contribuie la formarea PM2.5 și la mortalitatea CVD. Excesul de azot din îngrășăminte și animale reacționează cu poluanții pentru a forma particule toxice legate de accidente vasculare cerebrale și boli de inimă.

Defrișările prin exploatare forestieră, minerit, expansiunea agriculturii și urbanizare perturbă ecosistemele, exacerbează schimbările climatice și amenință comunitățile umane și fauna sălbatică. Pădurile formează rezervoare critice de carbon, iar eliminarea lor eliberează gaze cu efect de seră și reduce capacitatea planetei de a le absorbi. Defrișările perturbă, de asemenea, ciclul hidrologic, ducând la modificări ale tiparelor de precipitații, inundații și secete și pierderi accelerate de biodiversitate.

Orașele prost proiectate, cu trafic ridicat, spații verzi limitate și zone industriale cresc expunerea la poluare. Insulele de căldură urbane și scurgerile contaminate exacerba riscurile cardiovasculare, în timp ce stilul de viață sedentar este asociat cu sarcini de sănătate legate de infrastructură. În plus, gestionarea inadecvată a deșeurilor în zonele urbane duce la poluarea persistentă a solului și a apei cu metale grele și substanțe chimice periculoase, crescând și mai mult riscurile cardiovasculare.

Comunitățile care se bazează pe păduri pentru practici culturale, alimente și medicamente tradiționale se confruntă cu provocări enorme, inclusiv insecuritatea alimentară, pierderea mijloacelor de trai și strămutarea. În Amazon, incendiile de vegetație accelerează emisiile de gaze cu efect de seră și pierderea biodiversității, destabilizand și mai mult sistemul hidrologic al regiunii. În plus, praful din aer provine din perturbările solului cauzate de construcții, drumuri neasfaltate, eroziunea eoliană din deșerturi și agricultură.

Praful inhalat induce inflamație, stres oxidativ și leziuni ale sistemului cardiovascular și respirator. Particulele de praf mai mici pot intra în sânge și pot agrava răspunsurile imune și bolile cardiovasculare. Studiile au asociat expunerea la praf din deșert cu un risc mai mare de decese cardiovasculare și respiratorii. Pe măsură ce schimbările climatice accelerează deșertificarea, condițiile meteorologice extreme și seceta, praful din aer este probabil să devină un contributor semnificativ la degradarea calității aerului, justificând măsuri de atenuare.

Observații de încheiere

Poluarea apei și a solului reduce semnificativ biodiversitatea și amenință sănătatea umană și ecosistemul. Expunerea la metale grele, toxine, pesticide, MNP și materiale plastice induce disfuncție endotelială, perturbare a ritmului circadian, inflamație și stres oxidativ. MNP-urile fac sinergie cu aditivii chimici și agravează leziunile cardiovasculare prin mecanisme precum piroptoza și activarea inflamazomului NLRP3. Poluanții chimici ar putea crea sinergie cu alți factori de sănătate și ar putea exacerba povara NCD. Cu toate acestea, reducerea poluării apei și a solului este asociată cu beneficii pentru sănătatea cardiovasculară.

Strategiile de atenuare includ limitarea expunerii la substanțe chimice prin purificarea aerului, filtrarea apei, renunțarea la fumat și evitarea alimentelor contaminate, printre altele. Lucrarea subliniază că intervențiile medicale, cum ar fi terapiile de chelare, inclusiv tratamentele pe bază de EDTA, sunt eficiente în îndepărtarea metalelor grele precum plumbul și cadmiul și în reducerea riscului cardiovascular.

Intervențiile de sănătate publică, cum ar fi cele implementate cu succes în țările cu venituri mari pentru a reduce expunerea la plumb și cadmiu, au redus semnificativ mortalitatea prin BCV. Inițiativele politice, cum ar fi Viziunea Zero Pollution a Comisiei Europene, urmăresc reducerea poluării la niveluri sigure până în 2050, în timp ce Tratatul UE privind solurile acordă prioritate refacerii solului și reducerii poluării.

UE urmărește, de asemenea, să prevină sigilarea solului, să îmbunătățească biodiversitatea solului, să reducă deșertificarea și să îmbunătățească stocurile de carbon organic din sol, ca parte a obiectivelor mai ample de restaurare. În plus, intervențiile nutriționale și de stil de viață oferă efecte cardiovasculare protectoare. În timp ce poluarea provoacă mai multe boli, ea poate fi prevenită și nu este un produs secundar al dezvoltării economice, deoarece țările cu venituri mari au demonstrat că soluțiile replicabile și cu costuri reduse pot controla poluarea.

Surse: