Hipertensiune - Ucigașul tăcut
Hipertensiunea arterială este un alt nume pentru hipertensiunea arterială, ceea ce înseamnă că tensiunea arterială este mai mare decât în mod normal sau într-o stare crescută. Hipertensiunea arterială tinde să afecteze grupa de vârstă de muncă, care este adesea asociată cu stresul la locul de muncă. Dacă hipertensiunea arterială este lăsată necontrolată, bolnavii pot reprezenta o povară uriașă pentru sistemul de sănătate din cauza problemelor grave de sănătate. Hipertensiunea arterială este împărțită în două tipuri, primară și secundară. Hipertensiunea primară este hipertensiunea arterială care nu are o cauză specifică. Cu toate acestea, anumite medicamente dietetice pot fi suspecte. Hipertensiunea nu este cauzată de tensiune sau stres, deși unii cred că este. Hipertensiunea secundară poate...

Hipertensiune - Ucigașul tăcut
Hipertensiunea arterială este un alt nume pentru hipertensiunea arterială, ceea ce înseamnă că tensiunea arterială este mai mare decât în mod normal sau într-o stare crescută. Hipertensiunea arterială tinde să afecteze grupa de vârstă de muncă, care este adesea asociată cu stresul la locul de muncă. Dacă hipertensiunea arterială este lăsată necontrolată, bolnavii pot reprezenta o povară uriașă pentru sistemul de sănătate din cauza problemelor grave de sănătate. Hipertensiunea arterială este împărțită în două tipuri, primară și secundară. Hipertensiunea primară este hipertensiunea arterială care nu are o cauză specifică. Cu toate acestea, anumite medicamente dietetice pot fi suspecte. Hipertensiunea nu este cauzată de tensiune sau stres, deși unii cred că este. Hipertensiunea arterială secundară poate fi rezultatul unei tulburări de bază sau latente. Se estimează că afectează peste 50 de milioane de americani și este o cauză principală a bolilor cardiovasculare și de rinichi. De asemenea, este o cauză principală de accident vascular cerebral, boli de inimă și insuficiență renală.
Hipertensiunea arterială poate apărea sub diferite forme și simptomele apar doar atunci când este foarte mare. Este frecventă la vârstnici și este adesea asociată cu disfuncția vasculară cardiovasculară. Când presiunea excesivă este exercitată împotriva pereților vaselor de sânge și persistă timp de câteva săptămâni până la luni, este diagnosticată hipertensiunea arterială. Presiunea din ochi cauzează atât retinopatie, cât și complicații oculare. Hipertensiunea arterială poate fi o afecțiune gravă, deoarece poate afecta multe organe ale corpului, inclusiv rinichii, ochii și inima, printre altele.
Hipertensiunea arterială este cel mai autonom și cel mai important risc de apariție a bolilor cardiovasculare, precum și a insuficienței cardiace și chiar a insuficienței renale. Alți factori atribuiți hipertensiunii arteriale includ aportul ridicat de sare, obezitatea și vulnerabilitatea genetică. Poate dura ani de zile și poate rămâne nedetectat din cauza lipsei simptomelor, cu excepția cazului în care au apărut daune. Este o boală care poate fi un simptom al unei boli latente. Cele mai grave efecte ale hipertensiunii arteriale sunt asupra inimii, rinichilor, ochilor și creierului. Hipertensiunea arterială este o cauză principală de deces la adulți, reprezintă o problemă majoră de sănătate și este cel mai mare contributor la accidentul vascular cerebral, unul dintre cele mai importante ucigașe cunoscute de om.
Respirația scurtă la efort este cel mai frecvent simptom al hipertensiunii pulmonare și, practic, toți cei care suferă de boală o dezvoltă. Simptomele includ oboseală ușoară, amețeli, leșin, bătăi rapide ale inimii, umflarea gleznei sau a piciorului, balonare, tremor, postură cocoșată, mișcare lentă și rigiditate musculară. Hipertensiunea pulmonară primară apare de două ori mai des la femei decât la bărbați peste 35 de ani. În timpul sarcinii, hipertensiunea primară poate răspunde cel mai mult la calciul alimentar.
Diagnosticul se face prin examen fizic și imagistică renală sau prin măsurarea tensiunii arteriale. Aproape fiecare examen fizic include verificarea tensiunii arteriale a pacientului. Un medic poate suspecta hipertensiunea pulmonară la persoanele cu boală pulmonară subiacentă. Hipertensiunea portală este implicată de prezența unei boli hepatice cronice cunoscute, cum ar fi splina mărită.
Tratamentul variază în funcție de stadiul bolii. Hipertensiunea arterială poate fi controlată cu tratament, care poate necesita ajustare regulată. Tratamentul implică adesea scăderea în greutate și creșterea activității fizice, dar trebuie consultat și un medic în cazurile de prehipertensiune arterială. Hipertensiunea arterială este o afecțiune foarte gravă și trebuie luată în serios atât de pacient, cât și de medic. Este tratată în mod obișnuit cu medicamente care scad debitul cardiac și este controlată cu medicamente, dietă și modificări ale stilului de viață, cum ar fi renunțarea la fumat, scăderea aportului de colesterol și sare și exerciții fizice regulate. Tratamentul pacienților cu hipertensiune arterială primară este de obicei direcționat către boala de bază. Tratarea hipertensiunii arteriale reduce semnificativ riscul de probleme cardiace și accident vascular cerebral. Deschiderea arterei renale blocate cu sau fără stent ameliorează, de obicei, hipertensiunea arterială.
Unii pacienți pot prezenta somnolență excesivă în timpul zilei, sforăit puternic, gură uscată dimineața sau dureri de cap, congestie nazală cronică, iritabilitate, depresie sau impotență. Pacienții cu leziuni nervoase diabetice se îmbunătățesc, deoarece diabetul lor este mai bine controlat. Pacienții care sunt supraponderali, au un nivel ridicat de stres și au un consum ridicat de cofeină sau alcool, fumează sau nu fac mișcare în mod regulat trebuie să facă schimbări în stilul de viață pentru a reduce riscul de hipertensiune arterială. Pacienții care experimentează o scădere extremă a tensiunii arteriale noaptea și o creștere extremă dimineața, de obicei, rămân în spital peste noapte pentru a relua rapid activitățile normale.
Inspirat de Michael Russell