Consumul de cofeină matern este asociat cu creșterea copilului și există astfel de asocieri în grupurile cu consum redus?

Consumul de cofeină matern este asociat cu creșterea copilului și există astfel de asocieri în grupurile cu consum redus?

Astăzi, consumul de cofeină are loc cel mai frecvent sub formă de ceai, cafea și băuturi răcoritoare cu cofeină. Cu efectele stimulatoare ale cafelei, majoritatea oamenilor le este greu să o limiteze, în ciuda preocupărilor legate de efectele sale asupra sănătății. O nouă lucrare publicată în Rețeaua JAMA a fost deschisă discută legătura dintre consumul de cofeină în timpul sarcinii și creșterea viitoare a urmașilor.

Lernen: Assoziation des mütterlichen Koffeinkonsums während der Schwangerschaft mit dem Wachstum des Kindes. Bildnachweis: Galina Zhigalova/Shutterstock

introducere

Aproximativ 80% dintre femeile americane beau cafea în timpul sarcinii. Cofeina este un compus care stimulează creierul și se acumulează în țesutul fetal din cauza lipsei căilor metabolice în această fază a vieții.

Cercetări anterioare, precum cea efectuată de Institutul Național de Sănătate și Dezvoltare Umană a Copilului (NICHD) Fetal Growth Studies, au sugerat un efect advers al consumului de cofeină în timpul sarcinii, chiar și la niveluri de până la 50 mg, cantitatea într-o jumătate de ceașcă de cafea pe zi, în funcție de mărimea și greutatea bebelușului la naștere. Proporția bebelușilor născuți cu o greutate la naștere mai mică de 2,5 kg sau a copiilor cu greutate mică la naștere (LBW) a fost mai mare după consumul de cofeină, în principal din cauza lungimii reduse la naștere și a unei reduceri a masei slabe de țesut.

În schimb, alte studii au arătat creșteri ale creșterii în greutate a sugarului, ale indicelui de masă corporală (IMC) a sugarului și ale obezității infantile odată cu creșterea consumului de cofeină. Scopul studiului actual, numit Studiul Influențe ale mediului asupra rezultatelor sănătății copilului (ECHO-FGS), a fost de a continua cercetările anterioare efectuate într-un subset al cohortei de descendenți NICHD Fetal Growth Studies-Singletons.

Studiul ECHO-FGS a fost efectuat din 2017 până în 2019 în zece locații cu peste o mie de diade mamă-copil din cohorta NICHD Fetal Growth Studies Singletons. Au fost incluse atât mamele obeze, cât și cele cu greutate normală, împreună cu copiii lor cu vârsta cuprinsă între 4 și 8 ani. Femeile proveneau din medii diferite.

Cercetătorii au efectuat, de asemenea, un studiu de expunere ridicată la cofeină. Acesta a fost Proiectul Colaborativ Perinatal (CPP) la 12 locații privind femeile însărcinate și descendenții acestora.

Pentru ambele grupuri de participanți, IMC normalizat în funcție de vârstă și sex a fost calculat împreună cu scorurile z pentru IMC, greutate și înălțime în raport cu diferențele aproximative de greutate și înălțime standardizate la șapte ani, care a fost momentul unei vizite la CPP și vârsta medie de măsurare pentru ECHO-FGS.

Cofeina este metabolizată rapid în organism, în primul rând în paraxantină. În primul trimestru, acest lucru are loc în decurs de trei ore, dar poate dura până la zece ore la sfârșitul sarcinii. Prin urmare, cercetătorii au decis să măsoare atât nivelurile de cofeină, cât și de paraxantină pentru a vedea o legătură cu creșterea copilului.

Ce a arătat studiul?

În studiul ECHO-FGS, cele mai scăzute concentrații de cofeină au fost la femeile din medii negre, de obicei mai tinere și nu însărcinate, necăsătorite sau fără partener, cu medii sociale și educaționale mai scăzute și niveluri de venit mai scăzute. Copiii aveau în medie aproximativ șapte ani la momentul studiului, aproximativ un sfert fiind peste criteriul IMC pentru normal.

Concentrația medie pentru cofeină a fost de ~170 ng/ml și pentru paraxantină ~74 ng/ml, ceea ce corespunde unui consum de cofeină mai mic de 50 mg pe zi. Scorurile Z de înălțime au scăzut cu mai mult de o cincime în a patra quartila de consum, comparativ cu primul între patru și opt ani, ceea ce corespunde unei scurtări de aproximativ 1,5 cm la vârsta de șapte ani.

Breath Biopsy®: Cartea electronică manuală completă

Introducere în biopsia respirației, inclusiv biomarkeri, tehnologie, aplicații și studii de caz. Descărcați o copie gratuită

Comparând a treia cuartilă cu prima, greutatea din cohorta anterioară a scăzut cu peste un sfert, ceea ce înseamnă că copiii au fost în medie cu 1,1 kg mai ușori la vârsta de șapte ani. Descoperiri similare au fost disponibile pentru paraxantina.

Nu a fost observată nicio diferență în ceea ce privește IMC, masa de grăsime sau procentul de grăsime, excluzând o creștere a riscului de obezitate sau exces de greutate atât pentru cofeină, cât și pentru paraxantină.

În studiul CPP, concentrațiile medii pentru cofeină și paraxantină au fost mult mai mari la 625 și, respectiv, 296 ng/mL, echivalent cu două căni de cafea pe zi. Atunci când sunt analizați pe chintile, copiii născuți din cei din chintila cea mai scăzută de consum erau mai înalți decât cei ale căror mame se încadrează în chintila cea mai mare de consum.

Diferența de înălțime a crescut până la sfârșitul studiului la vârsta de opt ani, de la 16% la vârsta de patru ani la 37% la vârsta de opt ani. În acest moment, copiii din chintila cel mai mic consumator erau cu 0,7 până la 2,2 cm mai înalți decât cei din chintila cel mai mare consumator. Cu toate acestea, nu a existat nicio diferență semnificativă în greutate între chintile.

IMC a fost mai mare la femeile din a doua și a treia chintilă la vârsta de șapte și opt ani. În ambele studii, sexul copilului nu a avut nicio influență asupra acestor asocieri.

Care sunt efectele?

Rezultatele că atât concentrațiile de cofeină, cât și de paraxantină din sângele matern au fost asociate cu înălțimea mai mică a copilului până la vârsta de opt ani în două cohorte diferite cu modele diferite de consum de cofeină sunt semnificative. Reducerea este similară cu fumatul matern în timpul sarcinii.

Pe lângă reducerea înălțimii, greutatea copiilor a fost redusă odată cu creșterea consumului, dar numai în quartila a treia și a treia chintilă în studiile ECHO-FGS și CPP.

Este îngrijorător faptul că „consumul matern de cofeină este asociat cu scăderea pe termen lung a înălțimii sugarilor, chiar și atunci când consumul matern este sub recomandările actuale de 200 mg pe zi”.

Studiile anterioare au arătat că lipsa creșterii în greutate este de obicei asociată cu un risc mai mare de boli cardiace și metabolice, precum și de obezitate și diabet la adulți. Mecanismul ar putea fi prin efectele directe ale cofeinei și paraxantinei asupra fătului, deoarece ambele traversează placenta, dar nu pot fi metabolizate de către făt. Creșterea secreției materne de glucocorticoizi din cauza cofeinei cu inhibarea căilor catabolice fetale a glucocorticoizilor ar putea juca, de asemenea, un rol în acumularea cofeinei și a metaboliților săi la făt.

Acest lucru ar putea influența reglarea endocrină a creșterii fetale prin axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală sau prin îmbunătățirea acțiunii insulinei la făt datorită sensibilității la insulină indusă de glucocorticoizi. Aceasta susține paradigma de dezvoltare a sănătății și bolii mediate de tulburările metabolice în viața fetală.

În studiul care l-a precedat pe cel actual, aceiași cercetători au raportat un potențial pentru o astfel de dereglare metabolică sub formă de masă grasă intactă, dar a redus masa slabă la expunerea la cofeină.

Unii cercetători au descoperit că greutatea crește în timp cu un consum mai mare de cofeină, comparativ cu o scădere în timp cu un consum redus. Este de remarcat faptul că nu a fost găsit un astfel de risc de obezitate sau exces de greutate în rândul copiilor din acest studiu. Acest lucru ar putea sugera că până la un anumit prag, consumul de cofeină matern poate să nu aibă un efect pozitiv asupra greutății copilului, dar poate fi asociat cu o greutate mai mică.

Cercetările viitoare privind consumul de cofeină în timpul sarcinii ar trebui să urmărească creșterea copilului până la pubertate și mai departe pentru a determina dacă diferențele de înălțime continuă să se extindă până la vârsta adultă și dacă înălțimea mai mică asociată cu consumul de cofeină matern conferă un risc mai mare de disfuncție cardiometabolică.

Referinţă:

• Gleason, J. et al. (2022) „Assoziation des mütterlichen Koffeinkonsums während der Schwangerschaft mit dem Wachstum des Kindes“, JAMA Network Open, 5(10), p. e2239609. doi: 10.1001/jamanetworkopen.2022.39609.

.