Probioticele și prebioticele pot reduce riscul de sindrom de fragilitate la persoanele în vârstă

Probioticele și prebioticele pot reduce riscul de sindrom de fragilitate la persoanele în vârstă

Un studiu publicat recent în Jurnalul de nutriție, sănătate și îmbătrânire a descoperit că microbiomul intestinal joacă un rol critic în procesele metabolice care influențează cogniția, compoziția corpului și funcția imunitară. Modularea comună a acestor procese contribuie la îmbătrânirea sănătoasă.

Lernen: Neue Erkenntnisse zur Verwendung von Probiotika und Präbiotika zur Verbesserung der Darmmikrobiota älterer Erwachsener mit Frailty-Syndrom: Eine narrative Übersicht. Bildnachweis: Ground Picture/Shutterstock

fundal

Îmbătrânirea se caracterizează printr-o inflamație sistemică cronică de grad scăzut, rezultată din povara antigenică acumulată a „inflamației”.

Sindromul de fragilitate, o boală multifactorială, este frecvent la persoanele în vârstă și provoacă afectare funcțională semnificativă. Tractul gastrointestinal joacă un rol important în dezvoltarea sindromului de fragilitate. Sindromul poate fi atribuit unor afecțiuni medicale preexistente, malnutriție, activitate fizică scăzută, acumulare de leziuni celulare, inflamații necontrolate, modificări psihologice, factori socio-demografici și polifarmacie. Poate duce la evenimente adverse, inclusiv deces, dacă pacientul este expus la condiții stresante.

Microbiomul intestinal afectează populația geriatrică, în special pe cei care suferă de sindromul de fragilitate. Îmbătrânirea modifică bariera naturală a tractului gastrointestinal (GI), permițând anumitor microbi și metaboliții lor să invadeze circulația sistemică, ducând la inflamație.

Pe lângă digestia și absorbția alimentelor, tractul gastrointestinal joacă un rol important în toleranța imună și servește ca habitat pentru microbii comensali. Microbiomul intestinal include viruși, bacterii și drojdii, iar proporția abundenței acestora ar putea fi specifică fiecărui individ. La om, tulpinile bacteriene Firmicutes și Bacteroides reprezintă aproape 90% din microbiomul intestinal.

Îmbătrânirea modifică microbiota intestinală, ducând la multe boli legate de vârstă. Cu toate acestea, asocierea îmbătrânirii și microbiomului intestinal cu sindromul de fragilitate rămâne neclară.

Probioticele sunt suplimente alimentare care conțin microbi vii care modulează microbiomul intestinal prin inhibarea competitivă a anumitor specii patogene. Acestea sunt disponibile în diferite formulări și au efecte și locuri țintă diferite.

Prebioticele sunt carbohidrați insolubili care sunt în primul rând compuși organici, dar pot fi obținuți și sintetic. Acestea furnizează energie microbiomul intestinal. Simbioticele conțin substraturi și microorganisme vii care sunt benefice pentru sănătatea gazdei. Există două tipuri – simbiotice complementare, care vizează microorganismele indigene și simbiotice sinergice, în care substraturile sunt utilizate selectiv de către microorganismele co-administrate. Cu toate acestea, efectele simbiotice asupra sănătății sunt încă neclare.

Studiul

Acest studiu a analizat influența microflorei intestinale asupra sănătății persoanelor în vârstă și a enumerat posibilele intervenții care ar putea modula microbiomul gastrointestinal, cu accent pe pacienții cu sindrom de fragilitate.

Rezultate

Microbiota intestinală este împărțită în trei enterotipuri; Bacteroides (familia Bacteroidaceae), Prevotella (familia Prevotellaceae) și Ruminococcus (familia Ruminococcaceae) sunt genurile cele mai abundente dintre cele trei enterotipuri. Enterotipurile care alcătuiesc principalul microbiom intestinal sunt aproximativ similare în diferite grupe de vârstă.

Cu toate acestea, frecvența antrenamentului, dieta, bolile, vârsta, utilizarea antibioticelor, metoda de alăptare, tipul de naștere, indicele de masă corporală, bolile intra și extraintestinale și mediul anatomic influențează compoziția microbiotei intestinale.

Unii dintre aceștia sunt factori individuali legați de gazdă. Microbiomul intestinal este, de asemenea, modulat de morfologia epitelială, caracteristicile genetice ale gazdei, componentele imune epiteliale, utilizarea de prebiotice și probiotice, transplantul fecal și expunerea la compuși externi.

În plus, cele trei enterotipuri majore ale microbiotei intestinale devin mai puțin abundente odată cu vârsta, modificând fiziologia gazdei. Microbiomul intestinal produce acizi grași cu lanț scurt (SCFA) - butirat, acetat și propionat - prin fermentarea monozaharidelor nedigerabile. SFCA sunt absorbite în circulația sistemică în anumite cantități și produc diferite efecte locale și sistemice, afectând în special sistemul imunitar.

Îmbătrânirea afectează permeabilitatea intestinală, care modifică în continuare eliberarea microbilor și metaboliților în circulația sistemică, activând astfel sistemul imunitar. Îmbătrânirea este influențată de axa creier-intestin și de microbiomul intestinal, care la rândul său influențează microbiomul intestinal printr-o relație bidirecțională.

Microbiomul intestinal răspunde la factorii de stres care influențează răspunsul imunitar. Un exemplu sunt modificările legate de vârstă în axa hipotalamo-hipofizo-suprarenal (HPA) - vizibile în modificările nivelurilor circadiane de cortizol.

Modificările axei HPA sunt, de asemenea, evidente în modificările hormonului adrenocorticotropină și răspunsurile cortizolului în sindromul de fragilitate. Un microbiom intestinal alterat cauzează probabil activarea modificată a axei HPA, care declanșează inflamația sistemică.

Inflamația cronică afectează disponibilitatea proteinelor alimentare, implicând posibilitatea existenței unei axe intestin-muschi. Scăderea SCFA în populația geriatrică provoacă rezistență la insulină, ceea ce duce în continuare la acumularea de grăsime în mușchi împreună cu scăderea funcției musculare. Prin urmare, modificările microbiomului intestinal duc la obezitate sarcopenică.

În plus, alterarea microbiotei intestinale duce la fragilitate din cauza malnutriției și a anorexiei legate de vârstă. De asemenea, SFCA modifică metabolismul osos prin diferite mecanisme. SFCA pot fi utilizate pentru a trata bolile neurodegenerative la persoanele în vârstă și la persoanele fragile.

Prebioticele sunt un tratament preventiv eficient deoarece îmbunătățesc microbiota tractului gastrointestinal, rezultând o mai bună absorbție a nutrienților și menținerea sănătății. Probioticele sunt, de asemenea, un tratament eficient pentru îmbunătățirea florei intestinale și reducerea inflamației sistemice. Probioticele pot fi prescrise persoanelor cu comorbidități preexistente pe diferite medicamente.

Malnutriția prezintă riscuri vasculare și predispune la slăbiciune cognitivă. Factorii care exacerba riscul vascular afectează problemele cognitive asociate cu sindromul de fragilitate. Sindromul de fragilitate se caracterizează printr-o deficiență a aproape tuturor micronutrienților; Riscul de a dezvolta acest sindrom crește în situațiile de deficit de micronutrienți.

Suplimentarea cu micronutrienți este ușor posibilă; astfel, acesta este un factor modificabil al sindromului. Consumul de antioxidanți elimină radicalii liberi, reducând astfel stresul oxidativ care provoacă o scădere a cogniției. S-a constatat că aportul scăzut de proteine ​​vegetariene și alimentația necorespunzătoare pot crește riscul de fragilitate la persoanele în vârstă (70-81 de ani).

Atât sarcopenia, cât și malnutriția pot fi tratate cu suplimente adecvate de energie și proteine ​​în dietă. Exercițiile regulate și schimbările în dietă pot preveni sindromul de fragilitate. Alte opțiuni de intervenție pentru a reduce tendința de fragilitate includ exerciții de construcție musculară în urma suplimentelor de proteine, suplimente de leucină și vitamina D, aportul alimentar de minerale și fibre și suplimente de creatinine. Deși acestea sunt potențiale intervenții pentru sindromul de fragilitate, ele nu vizează direct microbiota intestinală.

Diplomă

Modificările dietei și ale stilului de viață pot ajuta la menținerea microbiotei intestinale sănătoase pe termen lung, ceea ce poate contribui la îmbătrânirea sănătoasă. Prevenirea malnutriției și îmbunătățirea compoziției microbiomului intestinal contribuie în mare măsură la prevenirea fragilității pe măsură ce îmbătrânim. Suplimentele probiotice și prebiotice oferă o modalitate pentru o astfel de intervenție.

Referinţă:

• Sánchez y Sánchez de la Barquera, B., Carrillo, BE, Garrido, JF, et al. (2022). Neue Erkenntnisse zur Verwendung von Probiotika und Präbiotika zur Verbesserung der Darmmikrobiota älterer Erwachsener mit Frailty-Syndrom: Eine narrative Übersicht. Das Journal für Ernährung, Gesundheit und Altern. https://link.springer.com/article/10.1007/s12603-022-1842-4

.