O abordare personalizată a screening-ului bolii renale la pacienții cu T1D ar putea permite detectarea mai devreme a bolii
O abordare personalizată a screening-ului pentru boala renală la persoanele cu diabet zaharat de tip 1 (DT1) poate scurta timpul în care boala renală cronică (CKD) trece nedetectată, potrivit unei noi analize efectuate de Epidemiology of Diabetes Interventions and Complications Study Group, finanțat de Institutul Național de Diabet și Boli Digestive și de Rinichi, parte a National Institutes (NIDDK). Descoperirea, publicată în Diabetes Care, formează baza pentru primul model de screening renal bazat pe dovezi pentru persoanele cu T1D. Recomandările actuale de screening pentru CKD includ testarea ratei anuale de excreție urinară a albuminei (AER) pentru orice persoană care a avut T1D de cel puțin cinci ani. Albumina este o proteina...

O abordare personalizată a screening-ului bolii renale la pacienții cu T1D ar putea permite detectarea mai devreme a bolii
O abordare personalizată a screening-ului pentru boala renală la persoanele cu diabet zaharat de tip 1 (DT1) poate scurta timpul în care boala renală cronică (CKD) trece nedetectată, potrivit unei noi analize efectuate de Epidemiology of Diabetes Interventions and Complications Study Group, finanțat de Institutul Național de Diabet și Boli Digestive și de Rinichi, parte a National Institutes (NIDDK).
Descoperirea, publicată în Diabetes Care, formează baza pentru primul model de screening renal bazat pe dovezi pentru persoanele cu T1D.
Recomandările actuale de screening pentru CKD includ testarea ratei anuale de excreție urinară a albuminei (AER) pentru orice persoană care a avut T1D de cel puțin cinci ani. Albumina este o proteină care se găsește în sânge, iar prea multă albumină în urină este un semn de boală de rinichi. Noile rezultate sugerează că screeningul VRE ar putea fi personalizat pentru a optimiza frecvența testării și detectarea precoce a CKD. În special, persoanele cu T1D care prezintă un risc scăzut de a dezvolta CKD ar putea fi testate pentru AER mai puțin frecvent pentru a reduce sarcina și costurile, iar persoanele cu risc crescut de CKD ar putea fi testate mai frecvent pentru a facilita detectarea mai devreme a CKD.
Persoanele cu T1D au un risc estimat de 50% de a dezvolta BRC pe parcursul vieții. CKD poate evolua spre insuficiență renală, necesitând dializă sau transplant de rinichi. Folosind mai mult de 30 de ani de date privind participanții privind AER și HbA1c (o măsurătoare integrată a glicemiei) de la 1.334 de participanți la Studiul pentru Controlul și Complicațiile Diabetului (DCCT) finanțat de NIDDK și studiul Epidemiologiei de Urmărire Observațională a Intervențiilor și Complicațiilor Diabetului (EDIC), grupul de studiu a identificat o subdiagnostic CKD de nivel trei. Ei au dezvoltat apoi un model pentru a estima intervalele optime de screening pentru persoanele cu T1D pentru a detecta CKD în stadiile sale incipiente.
Conform constatărilor modelului:
- Menschen mit einer AER von 21-30 mg pro 24 Stunden und einem HbA1c von mindestens 9 % haben ein hohes Risiko für die Entwicklung einer CNE und könnten alle sechs Monate auf Albumin im Urin untersucht werden. Diese Screening-Häufigkeit könnte die Zeit mit unentdeckter Nierenerkrankung verkürzen, so dass geeignete Interventionen so früh wie möglich eingeleitet werden können.
- Diejenigen mit AER ≤ 10 mg pro 24 Stunden und einem HbA1c ≤ 8 % haben ein geringeres Risiko für die Entwicklung einer CKD und könnten alle zwei Jahre gescreent werden. Diese Änderung reduziert die Patientenbelastung und spart potenziell Millionen von Dollar im Vergleich zum jährlichen Screening.
- Alle anderen mit T1D ≥ 5 Jahren könnten weiterhin jährlich gescreent werden.
DCCT, realizat între 1983 și 1993, a constatat că menținerea nivelului zahărului din sânge aproape de normal a fost mult redusă la persoanele cu T1D. Studiul de urmărire EDIC a început în 1994 pentru a examina modul în care diabetul afectează organismul în timp și beneficiile pe termen lung ale controlului precoce și intensiv al zahărului din sânge în dezvoltarea complicațiilor ulterioare ale diabetului.
Sursă:
Referinţă:
Perkins, B.A., şi colab. (2022) Frecvența optimă a screening-ului albuminei urinare în diabetul de tip 1. Tratamentul diabetului. doi.org/10.2337/dc22-1420.
.