Lipsa oxigenului, care dăunează organelor vitale
Susceptibilitatea la hipoxie variază între țesuturi. De exemplu, creierul este foarte vulnerabil la lipsa de oxigen și poate duce la moarte în câteva minute dacă creierul nu primește acest oxigen pentru metabolismul aerob. Cu toate acestea, mușchiul scheletic dintr-un braț sau un picior poate suferi un metabolism anaerob (fără nevoie de oxigen) timp de câteva minute sau mai mult (în funcție de antrenamentul persoanei) înainte de a se simți efectele nocive. În acest articol explicăm țesuturile cele mai vulnerabile la lipsa de oxigen (sau hipoxie). Acestea includ bazine hidrografice, țesut subendocardic și cortexul/medularul renal. Zonele de bazin de apă sunt zone dintre două vase de sânge (de unde și numele de bazin de apă). Exemple…

Lipsa oxigenului, care dăunează organelor vitale
Susceptibilitatea la hipoxie variază între țesuturi. De exemplu, creierul este foarte vulnerabil la lipsa de oxigen și poate duce la moarte în câteva minute dacă creierul nu primește acest oxigen pentru metabolismul aerob. Cu toate acestea, mușchiul scheletic dintr-un braț sau un picior poate suferi un metabolism anaerob (fără nevoie de oxigen) timp de câteva minute sau mai mult (în funcție de antrenamentul persoanei) înainte de a se simți efectele nocive. În acest articol explicăm țesuturile cele mai vulnerabile la lipsa de oxigen (sau hipoxie). Acestea includ bazine hidrografice, țesut subendocardic și cortexul/medularul renal.
Zonele de bazin de apă sunt zone dintre două vase de sânge (de unde și numele de bazin de apă). Exemple de bazine hidrografice includ țesutul furnizat atât de arterele cerebrale anterioare, cât și de cele medii (zona creierului dintre aceste două artere). Un alt exemplu este o zonă din apropierea splinei (în special flexura splenică a intestinului) care este furnizată de arterele mezenterice superioare și inferioare.
Țesutul subendocardic (din inimă) este, de asemenea, susceptibil la hipoxie. Această zonă este furnizată de arterele coronare care trec prin suprafața epicardică pentru a ajunge la țesutul subendocardic. Pacienții cu boală coronariană pot prezenta simptome de durere în piept în timpul stresului (cum ar fi exercițiile fizice).
În cele din urmă, anumite părți ale rinichilor (cortexul renal și medulara) sunt, de asemenea, foarte susceptibile la lipsa de oxigen. Cel mai vulnerabil este tubul proximal (porțiunea dreaptă), iar medularul renal (porțiunea groasă ascendentă) este, de asemenea, foarte vulnerabilă.
Datorită vulnerabilității crescute a țesuturilor, hipoxia poate afecta aceste organe vitale (creier, inimă și rinichi). Pe scurt, leziunile cerebrale apar în cazul accidentelor vasculare cerebrale, atacurile de cord duc la leziuni cardiace ireversibile, iar insuficiența renală poate rezulta din infarctele arterelor care furnizează sânge la rinichi (artera renală).
Inspirat de Saifullah Nasir