ADN-ul fără celule care circulă în sânge poate indica semne timpurii de demență și fragilitate

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Într-un studiu prospectiv pe termen lung pe mai mult de 600 de participanți în vârstă, cercetătorii de la Johns Hopkins Medicine spun că au dovezi că niveluri mai ridicate de ADN fără celule care circulă în sânge pot semnala un risc crescut de inflamație cronică, care este asociată cu semne timpurii de fragilitate și demență. Descoperirile, publicate pe 11 octombrie în Journal of Alzheimer's Disease, ar putea avansa în căutarea unor teste de sânge relativ simple care să detecteze riscul bolii Alzheimer și a altor forme de declin cognitiv. ADN-ul genomic circulant fără celule (ccf-gDNA) este un produs cunoscut de mult timp al morții celulare naturale în organism. Când celulele suferă apoptoză...

In einer langfristigen prospektiven Studie mit mehr als 600 älteren Teilnehmern sagen Forscher von Johns Hopkins Medicine, dass sie Beweise dafür haben, dass höhere Mengen an zellfreier DNA, die im Blut zirkulieren, ein erhöhtes Risiko für chronische Entzündungen signalisieren könnten, die mit frühen Anzeichen von Gebrechlichkeit und Demenz einhergehen. Die am 11. Oktober im Journal of Alzheimer’s Disease veröffentlichten Ergebnisse könnten die Suche nach relativ einfachen Bluttests vorantreiben, die das Risiko einer Alzheimer-Krankheit und anderer Formen des kognitiven Verfalls erkennen. Zirkulierende zellfreie genomische DNA (ccf-gDNA) ist ein seit langem bekanntes Produkt des natürlichen Zelltods im Körper. Wenn Zellen durch Apoptose …
Într-un studiu prospectiv pe termen lung pe mai mult de 600 de participanți în vârstă, cercetătorii de la Johns Hopkins Medicine spun că au dovezi că niveluri mai ridicate de ADN fără celule care circulă în sânge pot semnala un risc crescut de inflamație cronică, care este asociată cu semne timpurii de fragilitate și demență. Descoperirile, publicate pe 11 octombrie în Journal of Alzheimer's Disease, ar putea avansa în căutarea unor teste de sânge relativ simple care să detecteze riscul bolii Alzheimer și a altor forme de declin cognitiv. ADN-ul genomic circulant fără celule (ccf-gDNA) este un produs cunoscut de mult timp al morții celulare naturale în organism. Când celulele suferă apoptoză...

ADN-ul fără celule care circulă în sânge poate indica semne timpurii de demență și fragilitate

Într-un studiu prospectiv pe termen lung pe mai mult de 600 de participanți în vârstă, cercetătorii de la Johns Hopkins Medicine spun că au dovezi că niveluri mai ridicate de ADN fără celule care circulă în sânge pot semnala un risc crescut de inflamație cronică, care este asociată cu semne timpurii de fragilitate și demență.

Descoperirile, publicate pe 11 octombrie în Journal of Alzheimer's Disease, ar putea avansa în căutarea unor teste de sânge relativ simple care să detecteze riscul bolii Alzheimer și a altor forme de declin cognitiv.

ADN-ul genomic circulant fără celule (ccf-gDNA) este un produs cunoscut de mult timp al morții celulare naturale în organism. Când celulele mor prin apoptoză (moartea celulară programată), celulele se micșorează, își descompun membrana plasmatică și în cele din urmă se rup, eliberând conținutul lor, inclusiv fragmente de ADN, în organism. Aceste fragmente intră în fluxul sanguin ca ADN exterior.

Aceste fragmente de ADNg ccf pot declanșa răspunsuri inflamatorii cronice pe termen lung, care au fost anterior legate de distrugerea și îmbătrânirea prematură a țesuturilor și organelor, inclusiv a creierului. Organismul vede aceste fragmente ccf gDNA ca pe ceva care trebuie îndepărtat, motiv pentru care sistemul imunitar al corpului funcționează mai repede decât ar trebui. O astfel de supraîncărcare a sistemului imunitar poate fi un factor în detectarea apariției demenței.”

Peter Abadir, MD, profesor asociat de medicină geriatrică și gerontologie, Școala de Medicină a Universității Johns Hopkins

Pentru noul studiu, cercetătorii au examinat sângele a 631 de persoane cu o vârstă medie de 79 de ani, care nu aveau tulburări cognitive la începutul studiului. Participanții au primit anual teste fizice și cognitive la momentul fiecărei recolte de sânge. Cercetătorii au descoperit că niveluri mai mari de ccf-gDNA în sânge au fost asociate cu un declin cognitiv mai mare și o agravare a fragilității pe parcursul perioadei de studiu de opt ani.

Potrivit Asociației Alzheimer, boala Alzheimer afectează aproximativ 6,5 milioane de oameni în Statele Unite și nu există remedii sau terapii eficiente cunoscute. Cu toate acestea, potențialul unui test de sânge pentru a-i identifica pe cei mai expuși riscului sau în stadii incipiente ar putea duce la servicii de sprijin și alte intervenții pentru a planifica, compensa sau încetini agravarea simptomelor.

„Populația noastră globală îmbătrânește rapid. Am făcut atât de multe progrese care ne-au ajutat să ne prelungim durata de viață, așa că scopul acum este să trăim o viață mai sănătoasă pe măsură ce îmbătrânim”, spune dr. Lolita Nidadavolu, profesor asistent de geriatrie și gerontologie la Johns Hopkins University School of Medicine. „Demența și fragilitatea devin din ce în ce mai frecvente. Mulți oameni cunosc pe cineva afectat de aceste afecțiuni. Cu o singură extragere de sânge, putem fi capabili să identificăm persoanele care pot beneficia de intervenții timpurii”.

În viitor, cercetătorii speră să afle mai multe despre originea celulară a fragmentelor ccf gDNA. Dacă cercetătorii pot determina că o cantitate mare din aceste fragmente provin de la un anumit tip de celulă, speranța este că pot avansa în căutarea medicamentelor care vizează procesele de îmbătrânire și demență.

Alți oameni de știință care au contribuit la această cercetare includ Danielle Feger, Yuqiong Wu, Alden Gross, Jeremy Walston și Esther Oh de la Johns Hopkins și David Bennett și Francine Grodstein de la Universitatea Rush.

Sursă:

Medicina Johns Hopkins

Referinţă:

Nidadavolu, L.S., et al. (2022) ADN-ul genomic în circulație fără celule este asociat cu risc crescut de demență și modificarea funcției cognitive și fizice. Jurnalul bolii Alzheimer. doi.org/10.3233/JAD-220301.

.