Studiul pune în lumină obiceiurile de cumpărături ale părinților cu venituri mici

Studiul pune în lumină obiceiurile de cumpărături ale părinților cu venituri mici

Un nou studiu sugerează că un motiv major pentru care părinții cu venituri mici cumpără alimente nesănătoase pentru familiile lor este acela de a compensa activitățile non-alimentare care promovează bunăstarea socială, dar nu își permit.

Studiul, de la Centrul pentru Politici Alimentare din City, Universitatea din Londra, analizează obiceiurile de cumpărături ale părinților cu venituri mici din Anglia. S-a examinat modul în care practicile alimentare ale acestor familii pot fi influențate de „mediul lor alimentar”, adică de locul unde oamenii pot cumpăra și mânca alimente în afara casei, precum și de publicitatea și promoțiile pe care le întâlnesc, dar și de factorii socioeconomici mai largi din viața lor care le pot influența luarea deciziilor.

Rezultatele susțin opinia stabilită că un mediu alimentar în care alimentele nesănătoase sunt omniprezente, ieftine și puternic comercializate încurajează părinții să-și hrănească familiile cu ele. Totuși, ei sugerează în continuare că, atunci când părinții nu își pot permite activități sociale cu copiii lor, cum ar fi vizitarea unui centru de „joc moale” sau vacanțe care nu sunt nici măcar aproape, părinții sunt în continuare îndemnați să compenseze cu „delicii” de familie sub formă de rutine alimentare nesănătoase.

Exemple de astfel de rutine identificate în studiu includ vizitele de familie la magazine de tip fast-food, cum ar fi „chippy” local (magazinul de pește și chips), magazinul de kebab sau restaurantele de burgeri (de marcă faimoasă), sau chiar evenimentele legate de mâncare acasă, cum ar fi o gustare în familie înainte de un film sau un joc de masă.

Studiul a inclus 60 de părinți cu venituri mici ca participanți, recrutați în mod egal din cartiere dezavantajate din trei regiuni ale Angliei: Great Yarmouth, Stoke-on-Trent și London Borough of Lewisham. Participanții aveau peste 18 ani, părintele unui copil la grădiniță și cumpărătorul principal în familie. Cincizeci și șase de participanți au fost femei, ceea ce reflectă natura extrem de gen a activității de nutriție.

Toți participanții au luat parte la interviuri semi-structurate axate pe practicile de cumpărare, preparare și consum de alimente în familie și pe rolul diferiților membri ai familiei, inclusiv pe copii, în implementarea acestor practici. Cincizeci și opt de participanți au luat parte la un exercițiu de obținere a fotografiilor pe parcursul unei săptămâni, în care au făcut fotografii cu lucruri care le-au făcut mai greu sau mai ușor să cumpere alimentele pe care și le-au dorit pentru familia lor. Douăzeci și doi dintre participanți au luat parte, de asemenea, la un interviu „shop-along”, în care l-au plimbat pe cercetătorul intervievator prin magazinele alese și cumpărăturile lor.

Datele din aceste surse au fost codificate într-o „analiza tematică” pentru a identifica teme cheie care au influențat interpretarea rezultatelor, rezumate colectiv astfel:

• Familien mit niedrigem Einkommen verwenden viele Tools, um sich in der Lebensmittelumgebung zurechtzufinden und Familien innerhalb des Budgets zu ernähren.
• Lebensmittelumgebungen drängen Familien zu ungesunden Lebensmitteln, unterstützen aber andere Aspekte des Wohlbefindens.
• Ernährungspraktiken prägen, wie Familien mit Ernährungsumgebungen umgehen.
• Eingriffe in die Ernährungsumwelt müssen auch die breiteren Aspekte des Lebens der Menschen ansprechen

Pe baza constatărilor, recomandările de politică ale autorilor studiului includ eliminarea publicității nesănătoase pentru alimente și a unităților de servicii alimentare din mediul alimentar, înlocuindu-le în același timp cu reclame și unități mai sănătoase pentru a păstra oportunitățile de bunăstare socială pe care aceste familii le oferă.

Alte recomandări includ creșterea numărului de activități familiale la prețuri accesibile disponibile în comunitățile locale dezavantajate; Faceți activitățile existente mai accesibile, de exemplu prin disponibilitatea reducerilor; și abordarea nevoii sociale mai largi de a scoate familiile din insecuritatea financiară, de exemplu prin sisteme de beneficii mai largi, salarii de trai și măsuri pentru a oferi locuri de muncă nesigure.

Având în vedere hrana minunată disponibilă în această țară, este o parodie cât de multă sănătate este afectată de o alimentație proastă. Acest studiu arată că calea de urmat este înțelegerea modului în care oamenii experimentează mâncarea în realitatea lor de zi cu zi. Politicile de combatere a inegalităților vor funcționa numai dacă recunosc că alimentele sunt mai mult decât nutriție și răspund unei game mai largi de nevoi ale oamenilor, cum ar fi: B. trebuie satisfăcută bunăstarea socială și economică.

Profesorul Corinna Hawkes, cercetător principal al studiului și director al Centrului pentru Politici Alimentare din City, Universitatea din Londra

Studiul este publicat online în revista Health & Place.

Autorii au efectuat acest studiu ca parte a Unității de Cercetare a Politicii Obezității Institutului Național de Cercetare în Sănătate (NIHR), care efectuează cercetări independente pentru a informa politica guvernamentală.

Sursă:

Universitatea City din Londra

Referinţă:

Isaacs, A., și colab. (2022) De la medii alimentare sănătoase la medii de bunăstare sănătoase: perspective politice dintr-o etnografie concentrată cu părinți cu venituri mici din Anglia. Sănătate și Loc. doi.org/10.1016/j.healthplace.2022.102862.

.