Sănătate mintală și rețele sociale: oportunități și riscuri în atenție

Sănătate mintală și rețele sociale: oportunități și riscuri în atenție

Devine din ce în ce mai frecvent să găsești oameni pe rețelele de socializare care vorbesc despre boli mintale și încearcă să le explice. Platforme precum Instagram și TikTok în special oferă o varietate de conținut pe aceste subiecte. Este important să luați în considerare atât aspectele pozitive, cât și riscurile acestei informații.

Apariția conținutului psihologic pe rețelele de socializare

Prezența psihologilor și a profanilor orientați psihologic pe rețelele de socializare a crescut semnificativ în ultimii ani. Potrivit psihologului mass-media Joachim Schmidt, aceste informații sunt adesea împărtășite necritic, ceea ce duce la diagnostice precum ADHD sau depresie pentru persoanele care nu suferă de aceasta. „Acesta este un subiect mare”, spune Schmidt, care subliniază pericolele autodiagnosticării, care în multe cazuri pot fi inexacte sau chiar periculoase.

Efectele pozitive ale iluminării

În ciuda riscurilor, există și o latură pozitivă. Psihologul Angelina Hahn subliniază că discuția publică despre sănătatea mintală poate ajuta la creșterea gradului de conștientizare. Generațiile tinere, în special, par să fie mai deschise la acest subiect: „Este important ca mai mulți oameni să vorbească despre boli mintale, mai ales într-un mediu care înainte era tabu”, explică Hahn. Acest lucru ar putea face mai ușor pentru cei afectați să caute ajutor.

O privire asupra complexității bolilor mintale

Diversitatea bolilor mintale, de la tulburări de anxietate la tulburări de dispoziție, este evidentă și pe rețelele de socializare. Potrivit Societății Germane de Psihiatrie și Psihoterapie, aproximativ 25% dintre adulții din Germania sunt afectați de o boală mintală în fiecare an. Cu toate acestea, doar aproximativ 18,9% dintre cei afectați caută ajutor profesional. Acest lucru ar putea indica faptul că mulți oameni nu recunosc gravitatea bolii lor sau se tem de stigmatizare.

Pericolele autodiagnosticării

Asociația Profesională a Psihologilor Germani avertizează că autodiagnosticurile de pe rețelele sociale adesea nu corespund nevoilor individuale. Președintele asociației, Thordis Bethlehem, subliniază că persoanele aflate în situații de criză au dificultăți în a-și recunoaște propriile forțe și resurse. Concentrarea pe deficite vă poate face mai susceptibil la diagnostice false și sfaturi generale care nu sunt adaptate situației dvs.

O invitație la reflecție critică

Cantitatea mare de informații despre sănătatea mintală de pe rețelele sociale necesită o analiză critică. Utilizatorii ar trebui să se întrebe în mod conștient ce surse consultă și cât de reputați sunt. Acest lucru poate fi o provocare, mai ales într-un moment în care diseminarea informațiilor este adesea mai rapidă decât verificarea acesteia. Cu toate acestea, scopul rămâne clar: prin educație și discuție, ar trebui să se deschidă calea pentru ca persoanele afectate să găsească ajutorul de care au nevoie.