Sindromul inimii rupte

Sindromul inimii rupte

privire de ansamblu

Sindromul inimii frânte este o afecțiune temporară a inimii cauzată adesea de situații stresante și emoții extreme. Afecțiunea poate fi declanșată și de o boală fizică gravă sau de o intervenție chirurgicală.

Persoanele cu sindromul inimii rupte pot avea brusc dureri în piept sau pot crede că au un atac de cord. Sindromul inimii frânte afectează doar o parte a inimii și perturbă temporar funcția normală de pompare a inimii. Restul inimii continuă să funcționeze corect sau chiar se poate contracta mai puternic.

Simptomele sindromului inimii rupte sunt tratabile. Sindromul inimii rupte se rezolvă de obicei în câteva zile sau săptămâni.

Sindromul inimii rupte poate fi numit și:

• Stresskardiomyopathie
• Takotsubo-Kardiomyopathie
• Apikales Ballooning-Syndrom

Simptome

Semnele și simptomele sindromului de inimă frântă pot semăna cu un atac de cord și includ:

• Brustschmerzen
• Kurzatmigkeit

Orice durere în piept de lungă durată sau persistentă ar putea fi un semn al unui atac de cord, așa că este important să o luați în serios și să sunați la 911 sau serviciile de urgență dacă aveți dureri în piept.

Când să mergi la medic?

Dacă aveți dureri în piept, bătăi foarte rapide sau neregulate ale inimii sau dificultăți de respirație după un eveniment stresant, sunați imediat la 911 sau serviciile medicale de urgență.

Cauze

Cauza exactă a sindromului inimii rupte este neclară. Se crede că o creștere a hormonilor de stres, cum ar fi adrenalina, ar putea afecta temporar inimile unor oameni. Modul în care acești hormoni ar putea dăuna inimii sau dacă altceva este responsabil, nu este complet clar.

Învinețirea temporară (îngustarea) arterelor mari sau mici ale inimii poate juca un rol. Persoanele cu sindromul inimii rupte pot experimenta, de asemenea, o modificare a structurii mușchiului inimii.

Sindromul inimii frânte este adesea precedat de un eveniment fizic sau emoțional intens. De exemplu, o boală acută (cum ar fi un atac de astm sau o infecție cu COVID-19), o intervenție chirurgicală majoră sau un os rupt poate duce la sindromul inimii rupte. Orice lucru care provoacă o reacție emoțională puternică, cum ar fi o moarte sau o altă pierdere, sau o ceartă puternică poate declanșa această afecțiune.

În cazuri rare, administrarea anumitor medicamente poate provoca sindromul inimii rupte, inclusiv:

• Notfallmedikamente zur Behandlung schwerer allergischer Reaktionen oder schwerer Asthmaanfälle
• Einige Medikamente zur Behandlung von Angstzuständen
• Nasal abschwellende Mittel
• Illegale Stimulanzien wie Methamphetamin und Kokain

Spuneți întotdeauna medicului dumneavoastră despre medicamentele pe care le luați, inclusiv cele achiziționate fără prescripție medicală. Când începeți un nou medicament, discutați cu furnizorul dumneavoastră despre posibilele riscuri și efecte secundare.

Cum este sindromul inimii rupte diferit de un atac de cord?

Atacurile de cord sunt, în general, cauzate de o blocare completă sau aproape completă a unei artere din inimă. În sindromul inimii rupte, arterele inimii nu sunt blocate, deși fluxul de sânge în arterele inimii poate fi redus.

Factori de risc

Factorii de risc cunoscuți pentru sindromul inimii rupte includ:

• Sex. Das Broken-Heart-Syndrom tritt häufiger bei Frauen als bei Männern auf.
• Das Alter. Es scheint, dass die meisten Menschen mit Broken-Heart-Syndrom älter als 50 Jahre sind.
• Eine frühere oder aktuelle psychische Störung. Menschen mit Angstzuständen oder Depressionen können ein höheres Risiko für das Syndrom des gebrochenen Herzens haben.

Complicații

Rareori, sindromul inimii rupte poate duce la moarte. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor cu sindromul inimii rupte se recuperează rapid și nu experimentează efecte de lungă durată.

Alte posibile complicații ale sindromului inimii rupte includ:

• Flüssigkeitsstau in der Lunge (Lungenödem)
• Niedriger Blutdruck (Hypotonie)
• Unregelmäßige Herzschläge (Arrhythmien)
• Herzfehler
• Aufgrund des geschwächten Herzmuskels bilden sich Blutgerinnsel im Herzen

Sindromul inimii rupte poate recidiva după un alt eveniment stresant. Cu toate acestea, probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este mică.

prevenirea

Pentru a preveni un alt episod de sindrom de inimă frântă, mulți furnizori de servicii medicale recomandă tratament pe termen lung cu beta-blocante sau medicamente similare care blochează efectele potențial dăunătoare ale hormonilor de stres asupra inimii.

Unele persoane cu stres cronic pot prezenta un risc crescut de sindrom de inimă frântă. Luarea de măsuri pentru gestionarea stresului emoțional poate îmbunătăți sănătatea inimii și poate preveni sindromul inimii rupte.

Surse:

1. Ist das Syndrom des gebrochenen Herzens echt? American Heart Association. https://www.heart.org/en/health-topics/cardiomyopathy/what-is-cardiomyopathy-in-adults/is-broken-heart-syndrome-real. Abgerufen am 21. September 2021.
2. Amin HZ, et al. Takotsubo-Kardiomyopathie: Ein kurzer Überblick. Zeitschrift für Medizin und Leben. 2020; doi:10.25122/jml-2018-0067.
3. Ferri FF. Takotsubo-Kardiomyopathie. In: Ferri’s Clinical Advisor 2020. Elsevier; 2020. https://www.clinicalkey.com. Abgerufen am 18. September 2019.
4. Weiner MM, et al. Takotsubo-Kardiomyopathie: Ein klinisches Update für den kardiovaskulären Anästhesisten. Zeitschrift für kardiothorakale und vaskuläre Anästhesie. 2017; doi:10.1053/j.jvca.2016.06.004.
5. Lyon AR, et al. Aktueller Wissensstand zum Takotsubo-Syndrom: Eine Stellungnahme der Taskforce zum Takotsubo-Syndrom der Heart Failure Association der European Society of Cardiology. Europäische Zeitschrift für Herzinsuffizienz. 2016; doi:10.1002/ejhf.424.
6. Fragen Sie MayoExpert. Apikales Ballooning-Syndrom. Mayo-Klinik; 2020.
7. Reeder GS, et al. Klinische Manifestationen und Diagnose von Stress (Takotsubo) Kardiomyopathie. https://www.uptodate.com/contents/search. Abgerufen am 17. September 2019.
8. Kido K, et al. Arzneimittelinduzierte Takotsubo-Kardiomyopathie. Zeitschrift für kardiovaskuläre und pharmakologische Therapie. 2017; doi:10.1177/1074248417708618.
9. Reeder GS, et al. Management und Prognose von Stress (Takotsubo) Kardiomyopathie. https://www.uptodate.com/contents/search. Abgerufen am 17. September 2019.
10. Mankad R (Gutachten). Mayo-Klinik. 8. Oktober 2021.
11. Nyman E. et al. Triggerfaktoren beim Takotsubo-Syndrom – Eine systematische Überprüfung von Fallberichten. Europäische Zeitschrift für Innere Medizin. 2019; doi:10.1016/j.ejim.2019.02.017.
12. Dawson DK. Akute stressinduzierte (Takotsubo) Kardiomyopathie. Herz. 2018; doi:10.1136/heartjnl-2017-311579.
13. De Chazal HM, et al. Diagnose und Behandlung der Stresskardiomyopathie. Zeitschrift des American College of Cardiology 2019; doi:10.1016/j.jacc.2018.07.072.
14. Zhang L. et al. Stressinduzierte Kardiomyopathie. Kliniken für Herzinsuffizienz. 2019; doi:10.1016/j.hfc.2018.08.005.
15. Boyd B. et al. Takotsubo-Kardiomyopathie: Überprüfung des Broken-Heart-Syndroms. JAAPA. 2020; doi:10.1097/01.JAA.0000654368.35241.fc.