Perturbarea faptelor

Perturbarea faptelor

privire de ansamblu

Tulburarea fictivă este o tulburare mintală gravă în care cineva înșală pe alții părând bolnav, îmbolnăvindu-se intenționat sau rănindu-se. Tulburarea fictivă poate apărea și atunci când membrii familiei sau îngrijitorii îi prezintă în mod fals pe alții, cum ar fi copiii, ca fiind bolnavi, răniți sau afectați.

Simptomele tulburării fictive pot varia de la ușoare (ușoară exagerare a simptomelor) la severe (numit anterior sindrom Munchausen). Persoana poate inventa simptome sau chiar poate manipula teste medicale pentru a-i convinge pe altii ca tratament, cum ar fi: B. o operatie cu risc ridicat este necesar.

Tulburarea de fapt nu este același lucru cu inventarea unor probleme medicale pentru uz practic, cum ar fi: B. plecarea de la muncă sau câștigarea unui proces. Deși persoanele cu tulburări fictive știu că le provoacă simptomele sau boala, este posibil să nu înțeleagă motivele comportamentului lor sau să-și dea seama că au o problemă.

Tulburările fictive sunt greu de recunoscut și greu de tratat. Cu toate acestea, ajutorul medical și psihiatric este crucial pentru a preveni vătămările grave și chiar moartea cauzate de autovătămarea tipică acestei tulburări.

Simptome

Simptomele tulburării factuale includ imitarea sau producerea unei boli sau răni, sau exagerarea simptomelor sau deficiențelor pentru a-i înșela pe alții. Persoanele cu această tulburare fac tot posibilul pentru a-și ascunde înșelăciunea, așa că poate fi dificil să recunoști că simptomele lor fac de fapt parte dintr-o tulburare mintală gravă. Ei continuă să înșele chiar și fără a primi vreun beneficiu sau recompensă aparentă sau atunci când se confruntă cu dovezi obiective care nu le susțin pretențiile.

Semnele și simptomele tulburării fictive pot include:

Probleme medicale sau psihologice inteligente și convingătoare

• Umfangreiches Wissen über medizinische Begriffe und Krankheiten
• Vage oder widersprüchliche Symptome
• Bedingungen, die sich ohne ersichtlichen Grund verschlechtern
• Zustände, die nicht wie erwartet auf Standardtherapien ansprechen
• Sich von vielen verschiedenen Ärzten oder Krankenhäusern behandeln lassen, wozu auch die Verwendung eines falschen Namens gehören kann
• Abneigung, Ärzten zu erlauben, mit Familie oder Freunden oder anderen medizinischen Fachkräften zu sprechen
• Häufige Krankenhausaufenthalte
• Bereitschaft zu häufigen Tests oder riskanten Operationen
• Viele OP-Narben oder Hinweise auf zahlreiche Eingriffe
• Wenig Besuch im Krankenhaus
• Streit mit Ärzten und Personal

Tulburare de fapt impusă altuia

Tulburarea falsă impusă altuia (denumită anterior sindromul Munchausen prin proxy) apare atunci când cineva pretinde în mod fals că o altă persoană prezintă semne sau simptome fizice sau psihologice ale unei boli sau provoacă răni sau îmbolnăviri altei persoane cu intenția de a-i înșela pe alții.

Persoanele cu această tulburare prezintă o altă persoană ca fiind bolnavă, rănită sau disfuncțională și susțin că este nevoie de asistență medicală. În mod obișnuit, aceasta implică un părinte care face rău unui copil. Această formă de abuz poate pune copilul în pericol grav de rănire sau îngrijiri medicale inutile.

Cum oamenii cu o tulburare fictivă falsifică o boală

Deoarece persoanele cu tulburări fictive devin experți în a simula simptome și boli sau în a-și provoca răni reale, poate fi dificil pentru profesioniștii din domeniul sănătății și pentru cei dragi să determine dacă bolile sunt reale sau nu.

Persoanele cu tulburare fictivă inventează simptome sau provoacă boli în diferite moduri, cum ar fi:

• Übertreibung bestehender Symptome. Selbst wenn ein tatsächlicher medizinischer oder psychischer Zustand vorliegt, können sie die Symptome übertreiben, um kränker oder beeinträchtigter zu erscheinen, als es der Fall ist.
• Geschichten erfinden. Sie können Angehörigen, Angehörigen der Gesundheitsberufe oder Selbsthilfegruppen eine falsche Krankengeschichte geben, indem sie beispielsweise behaupten, Krebs oder AIDS gehabt zu haben. Oder sie können Krankenakten fälschen, um auf eine Krankheit hinzuweisen.
• Vorgetäuschte Symptome. Sie können Symptome wie Bauchschmerzen, Krampfanfälle oder Ohnmacht vortäuschen.
• Selbstverletzung verursachen. Sie können sich zum Beispiel krank machen, indem sie sich Bakterien, Milch, Benzin oder Kot injizieren. Sie können sich verletzen, schneiden oder verbrennen. Sie können Medikamente wie Blutverdünner oder Medikamente gegen Diabetes einnehmen, um Krankheiten vorzutäuschen. Sie können auch die Wundheilung beeinträchtigen, wie z. B. das Wiedereröffnen oder Infizieren von Schnitten.
• Manipulation. Sie können medizinische Instrumente manipulieren, um die Ergebnisse zu verfälschen, wie z. B. das Aufheizen von Thermometern. Oder sie können Labortests manipulieren, indem sie beispielsweise ihre Urinproben mit Blut oder anderen Substanzen kontaminieren.

Când să mergi la medic?

Persoanele cu tulburări fictive pot fi conștiente de riscul de rănire sau chiar de deces ca urmare a autovătămării sau a tratamentului pe care îl caută, dar nu își pot controla comportamentul și este puțin probabil să caute ajutor. Chiar și atunci când se confruntă cu dovezi obiective, cum ar fi o casetă video, că ei le provoacă boala, adesea o neagă și refuză ajutorul psihiatric.

Dacă credeți că o persoană iubită exagerează sau preface probleme de sănătate, poate fi util să încercați o conversație blândă despre preocupările dvs. Încercați să evitați furia, judecata sau confruntarea. De asemenea, încercați să întăriți și să încurajați activități mai sănătoase, mai productive, mai degrabă decât să vă concentrați pe convingeri și comportamente disfuncționale. Oferiți sprijin și îngrijire și, dacă este posibil, ajutați la găsirea unui tratament.

Dacă persoana iubită își face rău sau încearcă să se sinucidă, sunați la 911 sau duceți-l imediat la o cameră de urgență dacă este sigur să faceți acest lucru.

Cauze

Cauza tulburării fictive este necunoscută. Cu toate acestea, tulburarea poate fi cauzată de o combinație de factori psihologici și experiențe de viață stresante.

Factori de risc

Mai mulți factori pot crește riscul de a dezvolta tulburare fictivă, inclusiv:

• Kindheitstrauma, wie emotionaler, körperlicher oder sexueller Missbrauch
• Eine schwere Krankheit in der Kindheit
• Verlust eines geliebten Menschen durch Tod, Krankheit oder Verlassenheit
• Vergangene Erfahrungen während einer Zeit der Krankheit und die damit verbundene Aufmerksamkeit
• Ein schlechtes Identitätsgefühl oder Selbstwertgefühl
• Persönlichkeitsstörung
• Depression
• Wunsch, mit Ärzten oder medizinischen Zentren verbunden zu sein
• Arbeite im Gesundheitsbereich

Tulburările fictive sunt considerate rare, dar nu se știe câți oameni au această tulburare. Unii oameni folosesc nume false pentru a evita detectarea, unii vizitează multe spitale și medici diferite, iar alții nu sunt niciodată identificați - toate acestea fac dificilă obținerea unei estimări fiabile.

Complicații

Oamenii cu tulburări fictive sunt dispuși să-și riște viața pentru a fi considerați bolnavi. Ei au adesea și alte tulburări psihologice. Ca urmare, ei se confruntă cu multe complicații posibile, inclusiv:

• Verletzung oder Tod durch selbstverschuldete Erkrankungen
• Schwere Gesundheitsprobleme durch Infektionen oder unnötige Operationen oder andere Eingriffe
• Verlust von Organen oder Gliedmaßen durch unnötige Operationen
• Missbrauch von Alkohol oder anderen Substanzen
• Erhebliche Probleme im täglichen Leben, in Beziehungen und bei der Arbeit
• Missbrauch, wenn das Verhalten einem anderen zugefügt wird

prevenirea

Deoarece cauza tulburării fictive este necunoscută, în prezent nu există o modalitate cunoscută de a o preveni. Detectarea precoce și tratamentul tulburărilor fictive pot ajuta la evitarea testelor și tratamentelor inutile și potențial periculoase.

Surse:

1. Faktische Störung. In: Diagnostisches und Statistisches Handbuch Psychischer Störungen DSM-5. 5. Aufl. Arlington, Virginia: American Psychiatric Association; 2013. http://www.psychiatryonline.org. Abgerufen am 31. Januar 2017.
2. Faktische Störung, die dem Selbst auferlegt wird. Merck Manual Professional-Version. http://www.merckmanuals.com/professional/psychiatric-disorders/somatic-symptom-and-related-disorders/factitious-disorder-imposed-on-self. Abgerufen am 31. Januar 2017.
3. Yates GP, et al. Faktische Störung: Eine systematische Überprüfung von 455 Fällen in der Fachliteratur. Allgemeine Krankenhauspsychiatrie. 2016;41:20.
4. Irwin MR, et al. Faktische Störung, die dem Selbst auferlegt wird (Münchhausen-Syndrom). http://www.uptodate.com/home. Zugegriffen am 31. Januar 2107.
5. Ferri FF. Faktische Störung (einschließlich Münchhausen-Syndrom). In: Ferri’s Clinical Advisor 2017. Philadelphia, Pa.: Elsevier; 2017. http://www.clinicalkey.com. Abgerufen am 31. Januar 2017.
6. Marx JA, et al., Hrsg. Faktische Störungen und Simulation. In: Rosens Notfallmedizin: Konzepte und klinische Praxis. 8. Aufl. Philadelphia, Pennsylvania: Saunders Elsevier; 2014. http://www.clinicalkey.com. Abgerufen am 31. Januar 2017.
7. Kahn A, et al. Faktische Störung bei Morbus Crohn: Wiederkehrende Panzytopenie, verursacht durch heimliche Einnahme von 6-Mercaptopurin. Fallberichte in der Gastroenterologie. 2015;9:137.
8. Jones TW, et al. Faktische Störung-durch-Stellvertreter, die fötale Wachstumsbeschränkung simuliert. Geburtshilfe und Gynäkologie. 2015;125:732.
9. Burton MC, et al. Münchhausen-Syndrom durch erwachsenen Proxy: Eine Überprüfung der Literatur. Zeitschrift für Krankenhausmedizin. 2015;10:32.
10. Sawchuk CN (Expertenmeinung). Mayo Clinic, Rochester, Minnesota, 28. Februar 2017.