Cancer testicular

Cancer testicular

privire de ansamblu

Sistemul reproducător masculin

Sistemul reproducător masculin

Sistemul reproducător masculin produce, stochează și mută sperma. Testiculele produc spermatozoizi. Lichidul din veziculele seminale și glanda prostatică se combină cu spermatozoizii pentru a forma sperma. Penisul ejaculează materialul seminal în timpul actului sexual.

Cancerul testicular apare la nivelul testiculelor (testiculele), care sunt situate în scrot, o pungă liberă de piele sub penis. Testiculele produc hormoni sexuali masculini și spermatozoizi pentru reproducere.

În comparație cu alte tipuri de cancer, cancerul testicular este rar. Dar cancerul testicular este cel mai frecvent cancer la bărbații americani cu vârste cuprinse între 15 și 35 de ani.

Cancerul testicular este tratabil, chiar dacă cancerul s-a răspândit dincolo de testicul. În funcție de tipul și stadiul cancerului testicular, puteți primi unul dintre mai multe tratamente sau o combinație.

Simptome

Noduli testiculari

Noduli testiculari

Durerea, umflarea sau umflăturile în zona testiculelor sau inghinală pot fi un semn sau simptom al cancerului testicular sau al altor afecțiuni care necesită tratament.

Semnele și simptomele cancerului testicular includ:

• Ein Knoten oder eine Vergrößerung in einem der Hoden
• Schweregefühl im Hodensack
• Ein dumpfer Schmerz im Unterleib oder in der Leistengegend
• Eine plötzliche Ansammlung von Flüssigkeit im Hodensack
• Schmerzen oder Beschwerden in einem Hoden oder Hodensack
• Vergrößerung oder Zärtlichkeit der Brüste
• Rückenschmerzen

Cancerul afectează de obicei doar un testicul.

Când să mergi la medic?

Consultați-vă medicul dacă observați durere, umflături sau umflături în testiculele sau în zona inghinală, mai ales dacă aceste semne și simptome persistă mai mult de două săptămâni.

Cauze

Nu este clar ce cauzează cancerul testicular în majoritatea cazurilor.

Medicii știu că cancerul testicular apare atunci când celulele sănătoase dintr-un testicul sunt modificate. Celulele sănătoase cresc și se divid într-o manieră ordonată, astfel încât corpul dumneavoastră să funcționeze normal. Dar, uneori, unele celule dezvoltă anomalii care fac ca această creștere să scape de sub control - aceste celule canceroase continuă să se dividă chiar și atunci când nu sunt necesare celule noi. Celulele care se acumulează formează o masă în testicul.

Aproape toate cancerele testiculare încep în celulele germinale - celulele din testicule care produc spermatozoizi imaturi. Ceea ce face ca celulele germinale să devină anormale și să devină cancer nu este cunoscut.

Factori de risc

Factorii care vă pot crește riscul de cancer testicular includ:

• Un testicul necoborât (criptorhidie).Testiculele se formează în zona abdominală în timpul dezvoltării fetale și coboară în mod normal în scrot înainte de naștere. Bărbații care au un testicul care nu a coborât niciodată au un risc mai mare de cancer testicular decât bărbații ale căror testicule au coborât în ​​mod normal. Riscul rămâne crescut chiar dacă testiculul a fost relocat chirurgical în scrot.

  Cu toate acestea, majoritatea bărbaților care dezvoltă cancer testicular nu au antecedente de testicule necoborâte.

• Abnorme Hodenentwicklung. Bedingungen, die zu einer abnormalen Entwicklung der Hoden führen, wie das Klinefelter-Syndrom, können Ihr Risiko für Hodenkrebs erhöhen.
• Familiengeschichte. Wenn Familienmitglieder Hodenkrebs hatten, besteht möglicherweise ein erhöhtes Risiko.
• Das Alter. Hodenkrebs betrifft Teenager und jüngere Männer, insbesondere solche zwischen 15 und 35 Jahren. Er kann jedoch in jedem Alter auftreten.
• Wettrennen. Hodenkrebs ist bei weißen Männern häufiger als bei schwarzen Männern.

prevenirea

Nu există nicio modalitate de a preveni cancerul testicular.

Unii medici recomandă auto-examene regulate ale testiculelor pentru a detecta cancerul testicular în stadiile sale incipiente. Dar nu toți medicii sunt de acord. Discutați autoexaminarea testiculară cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteți sigur dacă este potrivit pentru dvs.

Tratamentul cancerului testicular

Surse:

1. Niederhuber JE, et al., Hrsg. Hodenkrebs. In: Abeloffs Klinische Onkologie. 5. Aufl. Philadelphia, Pennsylvania: Churchill Livingstone Elsevier; 2014. http://www.clinicalkey.com. Abgerufen am 29. November 2016.
2. Hodenkrebs. Fort Washington, Pa.: Nationales umfassendes Krebsnetzwerk. http://www.nccn.org/professionals/physician_gls/f_guidelines.asp. Abgerufen am 14. Dezember 2016.
3. Wein AJ, et al., Hrsg. Neubildungen der Hoden. In: Campbell-Walsh-Urologie. 11. Aufl. Philadelphia, Pennsylvania: Elsevier; 2016. http://www.clinicalkey.com. Abgerufen am 29. November 2016.
4. Hodenselbstuntersuchung (TSE). Urologische Pflegestiftung. http://www.urologyhealth.org/urology/index.cfm?article=101. Abgerufen am 12. Dezember 2016.
5. Ilic D, et al. Screening auf Hodenkrebs. Cochrane-Datenbank systematischer Reviews. 2011;CD007853. http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/14651858.CD007853.pub2/abstract. Abgerufen am 16. Dezember 2016.
6. Riggin EA. Allscripts EPSi. Mayo Clinic, Rochester, Minnesota, Oktober 2016.
7. Cheney SM, et al. Roboterassistierte retroperitoneale Lymphknotendissektion: Technik und erste Fallserie von 18 Patienten. BJU International. http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/bju.12804/full. Abgerufen am 16. Dezember 2016.
8. Costello BA (Gutachten). Mayo Clinic, Rochester, Minnesota, 29. Januar 2017.
9. Steele SS, et al. Klinische Manifestationen, Diagnose und Staging von testikulären Keimzelltumoren. http://www.uptodate.com/home. Abgerufen am 29. November 2016.
10. Anastasiou I, et al. Synchrone bilaterale Hodentumoren mit unterschiedlicher Histopathologie. Fallberichte in der Urologie. 2015;492183:1.
11. Rovito MJ, et al. Von „D“ zu „I“: Eine Kritik der aktuellen Empfehlung der United States Preventive Services Task Force zur Hodenkrebsvorsorge. Berichte zur Präventivmedizin. 2016;3:361.
12. Amin MB, et al., Hrsg. Hoden. In: AJCC Cancer Staging Manual. 8. Aufl. New York, NY: Springer; 2017.