Încrederea publicului în știință rămâne constantă la nivel mondial

Încrederea publicului în știință rămâne constantă la nivel mondial

Studiul arată o încredere mare în oamenii de știință, dar adaugă lacune în deschidere și priorități.

Apariția științei moderne a adus schimbări profunde în viața și gândirea umană, înlocuind adesea credințele tradiționale cu practici bazate pe dovezi. Dar îngrijorări au apărut în ultimii ani, sugerând că încrederea în știință ar putea slăbi.

Un studiu publicat înComportamentul uman al naturiiOpiniile publice au fost examinate recent din 68 de țări pentru a examina amploarea acestui declin perceput și motivele din spatele acestuia.

De ce există încredere publică în chestiunile științifice

Încrederea în știință este importantă pentru a promova implicarea publicului cu politici bazate pe dovezi în domenii critice precum sănătatea, schimbările climatice și managementul bolilor. Când încrederea este mare, conformitatea și cooperarea cu politicile bazate pe cercetarea științifică se îmbunătățesc semnificativ.

Studiile anterioare au arătat că încrederea în știință era larg răspândită, dar narațiunile media recente au contestat această perspectivă. Pentru a înțelege mai bine situația, studiul a analizat setările globale pentru a aborda potențialele părtiniri și diferențele culturale.

Prezentare generală a studiului

Studiul a chestionat 71.922 de participanți din toate țările. Desfășurat între noiembrie 2022 și august 2023, a evaluat încrederea publicului în oamenii de știință folosind o scală de 12 puncte care măsura competența, bunăvoința, integritatea și deschiderea. Aceste valori au fost combinate într-un index compus pentru a capta nivelurile generale de încredere.

Factorii care afectează încrederea

Cercetătorii au examinat modul în care factorii demografici, politici și culturali au influențat încrederea în oamenii de știință. Ei au luat în considerare, de asemenea, impactul practicilor neetice de cercetare, lipsa de reproductibilitate, dezinformarea și teoriile conspirației, toate acestea putând submina încrederea publicului în știință.

Un aspect unic al studiului a fost concentrarea pe orientarea spre dominanța socială (SDO) și pe populismul științific. Oamenii înalți în SDO văd adesea știința în termeni de ierarhii sociale, ceea ce poate duce la scepticism, mai ales atunci când instituțiile de cercetare sunt privite ca elitiste.

În mod similar, populismul științific reflectă credința că știința este părtinitoare și nealiniată cu interesele societății. Ambele atitudini au fost asociate cu o încredere mai scăzută în oamenii de știință. Percepția unui decalaj între așteptările publicului și prioritățile de cercetare a contribuit și mai mult la neîncredere.

Polarizarea politică a jucat și ea un rol. Indivizii conservatori și înclinați spre dreapta au arătat, în general, niveluri mai scăzute de încredere în oamenii de știință, deși amploarea a variat de la o regiune la alta.

Constatări cheie: niveluri de încredere și percepții

În ciuda unor diferențe între țări, studiul a constatat că încrederea în oamenii de știință rămâne moderat ridicat la nivel mondial, cu un scor mediu de 3,62 pe o scară de 5 puncte. Competența percepută a fost deosebit de puternică, 78% dintre respondenți o evaluează foarte bine.

Integritatea și bunăvoința au fost evaluate moderat, cu o medie de 3,58 și, respectiv, 3,55 puncte. Deschiderea a fost evaluată mai scăzut și doar 42% dintre respondenți au considerat că oamenii de știință sunt deschiși față de ceilalți.

Majoritatea respondenților (75%) au fost de acord că cercetarea științifică este cea mai bună modalitate de a verifica adevărul. Această credință a fost moderat corelată cu o încredere mai mare în oamenii de știință.

Perspective demografice

Încrederea în oamenii de știință a fost semnificativ mai mare în rândul femeilor, persoanelor în vârstă, locuitorilor din mediul urban, celor cu venituri mari, liberalilor și persoanelor cu niveluri mai înalte de educație. În mod interesant, ratele de alfabetizare și cheltuielile guvernamentale pentru educație au avut un impact redus asupra nivelului de încredere.

Devotamentul religios a influențat încrederea în multe feluri. În multe țări cu majoritate musulmană, credința religioasă a fost asociată pozitiv cu încrederea în știință, în timp ce contrariul a fost observat în Statele Unite.

Înclinațiile politice au influențat și încrederea. În Statele Unite, liberalii și-au exprimat o încredere mai mare în oamenii de știință în comparație cu conservatorii. Cu toate acestea, în Europa de Est, Asia de Sud-Est și Africa, persoanele înclinate la dreapta au mai multe șanse să aibă încredere în oamenii de știință.

În majoritatea țărilor, orientarea politică – indiferent dacă este de stânga sau de dreapta – nu s-a corelat puternic cu încrederea, ceea ce sugerează că atitudinile de conducere față de știință pot avea o influență mai mare decât convingerile politice individuale.

Așteptările publicului și prioritățile de cercetare

Studiul a relevat un decalaj semnificativ între subiectele de cercetare care prioritizează valorile publice și cei care le percep. Sănătatea publică, producția de energie și reducerea sărăciei au fost printre prioritățile principale pentru mulți respondenți.

În schimb, tehnologia militară și de apărare s-au numărat printre subiectele cel mai puțin preferate în țările europene și din America Latină, deși au fost prioritizate de respondenții din mai multe țări africane și asiatice.

Concluzie și implicații

Studiul consolidează faptul că încrederea publicului în oamenii de știință rămâne moderat de mare, provocând narațiunea neîncrederii larg răspândite. Cu toate acestea, rezultatele evidențiază, de asemenea, domenii de îmbunătățire, în special în abordarea lipsei de deschidere percepută între oamenii de știință și alinierea priorităților de cercetare la așteptările publicului.

Autorii subliniază importanța comunicării științifice clare și eficiente pentru a aborda „deficitul de deschidere” și pentru a construi conexiuni publice mai puternice. Chiar și neîncrederea mică, mai ales atunci când este întărită de persoane publice influente sau mass-media, poate perturba adoptarea politicilor bazate pe dovezi. Abordarea problemelor precum orientarea către dominanța socială și îmbunătățirea transparenței cu privire la prioritățile de cercetare ar putea consolida și mai mult încrederea în știință.

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a ne aprofunda înțelegerea acestor dinamici. Între timp, oamenii de știință și factorii de decizie politică trebuie să se angajeze în mod semnificativ cu publicul pentru a promova înțelegerea și încrederea reciprocă.

Surse: