Dieta Dash și reducerea sării lucrează împreună pentru a reduce riscul cardiovascular
O nouă analiză arată că combinarea unei diete sărace în sodiu cu obiceiuri alimentare slabe reduce riscul cardiovascular cu peste 14%, cele mai mari victorii fiind pentru femeile și adulții de culoare cu hipertensiune arterială. Într-un articol recent publicat în Jurnalul American de Cardiologie Prudemitiger, cercetătorii au folosit date culese în Statele Unite pentru a examina modul în care reducerea sodiului din dietă, fie izolat, fie în timpul dietei DASH (Dietary Approaches to Prevent Hypertension), afectează riscul de boală cardiovasculară aterosclerotică (ASCVD) pe o perioadă de 10 ani. Rezultatele lor sugerează că respectarea Dash...
Dieta Dash și reducerea sării lucrează împreună pentru a reduce riscul cardiovascular
O nouă analiză arată că combinarea unei diete sărace în sodiu cu obiceiuri alimentare slabe reduce riscul cardiovascular cu peste 14%, cele mai mari victorii fiind pentru femeile și adulții de culoare cu hipertensiune arterială.
Într-un articol publicat recent înJurnalul American de Cardiologie PrudemitivăÎn Statele Unite, cercetătorii au folosit datele culese în Statele Unite pentru a examina modul în care reducerea sodiului din dietă, fie izolat, fie în timpul dietei DASH (Dietary Approaches to Prevent Hypertension) (DASH) afectează riscul de boală cardiovasculară aterosclerotică (ASCVD) pe o perioadă de 10 ani.
Rezultatele lor sugerează că aderarea la modelele alimentare Dash și reducerea sodiului reduc în mod independent riscul de ASCVD, cele mai mari beneficii fiind observate atunci când cele două intervenții au fost combinate.
fundal
Boala cardiovasculară (BCV) rămâne principala cauză de mortalitate la nivel mondial, dar mai mult de jumătate din cazuri sunt asociate cu factori modificabili ai stilului de viață, cum ar fi activitatea fizică și dieta. În Statele Unite, obiceiurile alimentare nesănătoase, în special aportul excesiv de sodiu, care afectează mai mult de 90% dintre adulții americani, sunt esențiale pentru o sănătate cardiovasculară precară.
Dieta DASH, aprobată de recomandările naționale, promovează aportul de produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, cereale integrale, legume și fructe și reduce consumul de zaharuri adăugate, colesterol și grăsimi saturate. A fost asociată cu o incidență mai scăzută a BCV, cu o leziune cardiacă redusă și cu risc redus de ASCVD.
În timp ce un studiu anterior numit Dash-Sodium a arătat că atât dieta DASH, cât și reducerea sodiului au fost eficiente în îmbunătățirea tensiunii arteriale, efectele lor asupra riscului pe termen lung de ASCVD nu au fost analizate.
Despre studiu
În acest studiu, cercetătorii au efectuat o analiză secundară folosind datele colectate în timpul Proiectului Dash Sodium pentru a evalua dacă reducerea aportului de sodiu singură sau alături de dieta DASH ar putea reduce riscul de ASCVD pe parcursul a zece ani.
Cercetătorii au emis ipoteza că doar scăderea consumului de sodiu ar reduce riscul și că combinarea acestuia cu dieta DASH ar avea un efect aditiv.
Proiectul Dash Sodium a fost un studiu randomizat, multicentric de hrănire, desfășurat în patru locuri clinice din SUA între 1997 și 1999. Acesta a inclus adulți cu tensiune arterială crescută, care aveau cel puțin 22 de ani, excluzându-i pe cei cu diabet insulino-dependent, boli de inimă, insuficiență renală, dislipidemie slab controlată sau acei cu hipertensiune arterială excesivă, hipertensiune arterială excesivă sau diabetici. Participanții au fost randomizați să urmeze dieta DASH sau o dietă americană medie timp de 12 săptămâni. Fiecare participant a consumat trei niveluri de sodiu - mare, adică 1,6 mg de sodiu pentru fiecare kilocalorie consumată (aproximativ 3.500 mg/zi pentru o dietă de 2.000 Kcal) (1,1 mg per kilocalorie, aproximativ 2.400 mg/zi) sau scăzut (0,5 mg per kilocalorie, aproximativ 1,1 mg pe zi), i.1,1 mg pe consumator. kilocalorie). Fiecare nivel de sodiu a fost consumat timp de aproximativ 30 de zile cu perioade de spălare între ele.
Studiul a oferit toate mesele pentru a asigura un aport consistent de nutrienți. Cel mai mare aport de sodiu a reprezentat consumul tipic american, în timp ce nivelul mediu a fost limitele ghid, iar cel mai scăzut nivel a fost sub aportul recomandat.
Rezultatul primar a fost scorul de risc ASCVD pe zece ani, calculat utilizând ecuația de cohortă (PCE). Factorii de risc statici, cum ar fi vârsta și fumatul, au fost măsurați la momentul inițial, în timp ce variabilele dinamice, cum ar fi tensiunea arterială și colesterolul, au fost măsurate după fiecare oră de hrănire.
Probele de sânge și valorile tensiunii arteriale au fost colectate folosind metode standardizate. Datele au fost analizate folosind modele cu efecte mixte și luând în considerare măsuri repetate. Analizele de sensibilitate s-au adresat participanților în afara intervalului valid al PCE prin declanșarea sau excluderea acestora în afara intervalului. Analizele stratificate au evaluat rezultatele în funcție de vârstă, sex, rasă, starea de hipertensiune arterială, obezitate și fumat.
Este important de menționat că fiecare perioadă de intervenție cu sodiu a durat doar 30 de zile. Deși acest lucru a permis măsurarea controlată a modificărilor pe termen scurt ale scorurilor de risc ASCVD, nu furnizează dovezi ale efectelor pe termen lung ale schimbărilor alimentare susținute.
Rezultate
Printre cei 390 de participanți, caracteristicile de bază au fost similare în grupurile de control și dieta DASH. Dieta DASH a dus la o reducere mai mare a riscului estimat de ASCVD pe parcursul a zece ani în comparație cu dieta de control, cu o diferență absolută de -0,12% și o diferență relativă de -5,33%.
Reducerea sodiului a redus și mai mult riscul ASCVD, aportul scăzut de sodiu având reduceri mai mari de risc decât aportul mediu sau ridicat de sodiu. Dieta DASH combinată și aportul scăzut de sodiu au dus la cea mai mare scădere a riscului de ASCVD, cu o diferență absolută de -0,35% și o diferență relativă de -14,09% față de dieta de control, care a fost bogată în sodiu.
O analiză stratificată a arătat efecte mai mari de reducere a sodiului la femei, adulții de culoare și pacienții cu hipertensiune arterială în stadiul 2, în timp ce nu au fost observate diferențe semnificative în funcție de vârstă, obezitate sau statutul de fumat. Analizele de sensibilitate au susținut aceste rezultate.
Studiul a remarcat, de asemenea, că rasa a fost dihotomizată ca negru versus non-negru, astfel încât efectele între alte grupuri minoritare nu au putut fi determinate.
Concluzii
Dieta DASH a redus semnificativ riscul estimat de ASCVD pe 10 ani în comparație cu o dietă tipică americană. Reducerea sodiului a redus riscul, în special atunci când este combinată cu dieta DASH, cu beneficii mai mari la femei, adulții de culoare și pacienții cu hipertensiune arterială în stadiul 2.
Aceste rezultate sunt în concordanță cu constatările anterioare care susțin reducerea Dash și a sodiului pentru sănătatea cardiovasculară. Cu toate acestea, niciun studiu randomizat pe termen lung nu a confirmat impactul Dash asupra evenimentelor BCV reale, deoarece majoritatea dovezilor se bazează pe reducerea factorilor de risc și pe evaluarea riscului, mai degrabă decât pe rezultatele clinice directe. Nivelul optim de aport de sodiu rămâne, de asemenea, dezbătut.
Cu toate acestea, chiar și reducerile moderate de sodiu par să fie benefice și să sporească eforturile de sănătate publică pentru a reduce aportul de sodiu. Autorii notează că criteriile de excludere ale studiului (cum ar fi cele cu boli de inimă existente, diabet zaharat sau cele cu medicamente antihipertensive) și timpii de intervenție relativ scurti pot limita generalizarea rezultatelor. Cercetările viitoare ar trebui să se concentreze pe rezultatele pe termen lung, să includă o gamă mai largă de participanți și să perfecționeze în continuare liniile directoare privind aportul de sodiu.
Mesaj clar
Surse:
- Dietary sodium reduction lowers 10-year atherosclerotic cardiovascular disease risk score: Results from the DASH-sodium trial. Knauss, H.M., Kovell, L.C., Miller, E.R., Appel, L.J., Mukamal, K.J., Plante, T.B., Juraschek, S.P. American Journal of Preventive Cardiology (2025). DOI: 10.1016/j.ajpc.2025.100980, https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2666667725000522?via%3Dihub