Dieta Planetară Eat-Lancet nu prezintă risc de demență, poate proteja împotriva bolii Alzheimer

Dieta Planetară Eat-Lancet nu prezintă risc de demență, poate proteja împotriva bolii Alzheimer

Ar putea o dietă prietenoasă cu planeta să vă protejeze și creierul? Un nou studiu leagă tiparele de alimentație Lancet cu un risc mai scăzut de demență, dar numai dacă genele tale cooperează.

Într-un studiu recent înJurnalul de prevenire a bolii AlzheimerCercetătorii au folosit o cohortă suedeză mare (n = 25.898, vârsta = 45-73 de ani) pentru a elucida orice relație dintre dieta Eat-Lancet și incidența demenței. Au fost de asemenea estimate efectele covariatelor, inclusiv statutul Apoe ε4. Rezultatele studiului au arătat că dieta Eat-Lancet nu agravează demența, dar poate reduce demența incidentă la non-purtători ai genei ApoE ε4.

fundal

Participanții fără carne roșie au obținut scoruri mai mici la unele valori, provocând ipotezele despre abordările „totul sau nimic” ale dietelor pentru sănătatea planetară.

Progresele în cercetarea medicală și intervențiile clinice le permit oamenilor să trăiască mai mult decât oricând. Deși beneficiile acestor progrese nu pot fi subestimate, ele au dus la supraviețuirea mai multor populației globale dincolo de vârsta reproductivă și au crescut incidența bolilor netransmisibile legate de vârstă, cum ar fi cancerul și demența.

Pentru a combate povara acestor boli, mai multe studii științifice anterioare și în curs de desfășurare urmăresc dezlegarea factorilor de risc asociați cu aceste boli și, astfel, să ofere autorităților de sănătate publică cunoștințele necesare pentru a limita incidența acestora. Folosind această cercetare, Comisia Lancet pentru Prevenirea Demenței a identificat câțiva (n=14) factori modificabili care pot agrava riscurile de demență, inclusiv inactivitatea fizică, fumatul, consumul de alcool și obezitatea.

Deși dieta nu a fost enumerată în mod explicit, cercetările anterioare au confirmat asocierea acesteia cu rezultatele neurodegenerative. S-a descoperit că unele diete „sănătoase”, cum ar fi Dieta Mediteraneană (MEDI), reduc riscul de demență, în timp ce dietele nesănătoase, cum ar fi Dieta Occidentală (WD), îl agravează. În mod surprinzător, asocierile cu riscul de demență Eat-Lancet Planetary Health Diet (2019) rămân netestate. Dieta este în principal pe bază de plante, ceea ce îi face pe unii experți să creadă că poate reduce riscul de mortalitate, în timp ce alții susțin că poate avea un impact negativ asupra sănătății creierului prin deficiențe de nutrienți.

Despre studiu

Studiul a urmărit participanții timp de o medie de 18 ani și oferă perspective asupra modurilor în care obiceiurile alimentare la mijlocul vârstei ar putea influența sănătatea creierului mult mai târziu.

Prezentul studiu își propune să valideze siguranța neurodegenerativă a dietei ecologice sustenabile de nutriție planetară prin examinarea asocierilor sale de risc cu incidența demenței. Datele studiului au fost obținute din Studiul Suedez Malmö și Studiul Cancerului (MDCS), o investigație pe termen lung, mare (n = 68.905) de indivizi suedezi inițiate între 1991 și 1996.

Analizele prezente au inclus persoane cu vârsta cuprinsă între 45 și 73 de ani cu demență completă și date nutriționale. Datele de studiu colectate au inclus evaluarea nutrițională, evaluarea demenței, determinarea riscului genetic, evaluările acumulării de amiloid-β și informații sociodemografice.

Evaluarea dietetică cuprinzătoare a inclus istoricul alimentar al participanților înregistrat folosind jurnalele alimentare validate de 7 zile, chestionarele de frecvență a alimentelor (FFQ) completate de 168 de articole și șapte scoruri de aderență Eat-Lancet. Scorurile au fost obținute din publicațiile anterioare și clasificate în „scoruri proporționale” (n = 4), „scoruri binare” (n = 2) și „scoruri ordinale” (n = 1). Evaluările au fost supuse transformărilor statistice pentru a permite comparații între diferite metode.

Registrul național al pacienților din Suedia (NPR) a stabilit diagnostice de demență și subtip de demență (toate cauzele, demență vasculară [VaD] și boala Alzheimer [AD]). Demența a fost clasificată folosind Manualul de Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mintale, ediția a cincea (DSM-5) și Clasificarea Internațională a Bolilor (ICD-9 și ICD-10).

Predispoziția genetică la riscul de demență a fost evaluată utilizând nivelurile de apolipoproteină E (APOE) ca proxy, statutul APOE ε4 (purtător/non-purtător) servind ca variabilă de analiză binară. Nivelurile de Ap42 ale participanților (CSF) măsurate prin ELISA innotest au fost utilizate pentru analizele Ap. Informațiile sociodemografice, în special indicele de masă corporală (IMC), activitatea fizică (17 activități), consumul de alcool, nivelul de educație și statutul de fumat, au fost utilizate pentru analizele potențiale a factorilor de confuzie.

Rezultatele studiului

Nu a existat nicio asociere între respectarea dietei Eat-Lancet și patologia amiloid-β, un semn distinctiv al bolii Alzheimer care sugerează alte moduri posibile în care dieta ar putea proteja creierul.

Din cei 68.905 de participanți la MDCs, 30.446 au îndeplinit criteriile prezentului studiu și 25.898 au completat informații despre demență și nutriție. Dintre aceștia, 6,9% (toate cauzele = 1.783, VAD = 426, AD = 1.040) au fost raportate că au dezvoltat demență până în 2014 (timpul de urmărire = 18 ani) și 11,5% (n = 2.976) până în 2020.

Analiza de către Asociația Diet Dementia a arătat că cinci din cele șapte scoruri evaluate sugerează că respectarea dietei la dieta mesei a redus riscul de a dezvolta demență (în general). După ajustarea pentru educație ca potențial factor de confuzie, trei itemi au rămas semnificativi statistic și, după ajustarea completă pentru toți factorii de confuzie (inclusiv vârsta, sexul, sezonul, educația, fumatul, alcoolul, activitatea fizică, IMC și aportul de energie), doar un scor (scorul Kesse-Guyot) a arătat o asociere semnificativă cu riscul redus de demență pentru toate cauzele.

La evaluarea riscului de AD, un scor a sugerat că disponibilitatea dietei alimentare a fost asociată pozitiv cu un risc redus de AD. Din nou, această asociere semnificativă a rămas doar pentru scorul Kesse-Guyot după ajustarea completă pentru toți factorii de confuzie.

Niciunul dintre modele (cu sau fără corecții covariabile) nu sugerează că disponibilitatea alimentară alimentară crește riscul de demență și validează siguranța acesteia.

Este important de remarcat faptul că direcția efectului a fost similară în majoritatea evaluărilor, dar puterea și semnificația statistică a asociațiilor au variat în funcție de metoda de evaluare utilizată pentru a măsura aderarea la dieta Eat-Lancet. Acest lucru evidențiază importanța modului în care este evaluată respectarea dietei în astfel de cercetări.

La ajustarea pentru statutul ApoE-ε4 al participanților, analizele de regresie logistică au relevat o interacțiune între dietă și predispoziția genetică la demență, în special pentru non-purtători. Participanții purtători nu au arătat modificări ale riscului lor, dar s-a observat că nepurtătorii își reduc semnificativ riscul general (trei scoruri) și riscul AD (cinci scoruri) după aderarea la Eat-Lancet Noidary. Riscurile VAD nu au arătat o astfel de asociere cu statutul genetic.

Nu s-au găsit asocieri între primitorul de nutriție și patologia amiloid-β (Aβ42) măsurată în subeșantion cu datele LCR disponibile.

Autorii au efectuat și o serie de analize de sensibilitate, de ex. B. excluzând participanții cu diabet zaharat sau cei care au dezvoltat demență în termen de cinci ani de la momentul inițial, aceștia au găsit modele similare în rezultate, susținând robustețea principalelor lor rezultate.

Concluzii

Cu excepția persoanelor cu diabet sau a celor care au dezvoltat demență la scurt timp după intrarea în studiu, constatările cheie nu s-au schimbat și au adăugat încredere concluziilor.

Prezentul studiu evidențiază siguranța neurodegenerativă a dietei Eat-Lancet, arătând că nu crește riscul de demență în toate parametrii de evaluare. În schimb, dieta poate reduce semnificativ riscul de demență (totală și AD), în special la purtătorii ApoE ε4.

Cu toate acestea, deoarece acesta a fost un studiu observațional, rezultatele nu pot dovedi cauzalitatea, iar limitările includ posibilitatea de confuzie reziduală, posibila raportare greșită a aportului alimentar și modificări ale dietei în timpul perioadei lungi de urmărire.

„În timp ce studiile de intervenție sunt necesare pentru a clarifica în continuare efectele dietei Eat Lancet asupra incidenței demenței, rezultatele acestui studiu demonstrează că sustenabilitatea mediului în ghidurile alimentare poate fi tradusă în strategii de prevenire a demenței.”

Surse: