Long COVID afectează 8,4% dintre adulții din SUA, venitul și geografia influențându-l

Long COVID afectează 8,4% dintre adulții din SUA, venitul și geografia influențându-l

Milioane de americani s-au luptat mult timp cu COVID, deoarece noi date arată cum veniturile, geografia și genul își agravează efectele debilitante.

Într-un studiu recent publicat înRețeaua JAMA a fost deschisăCercetătorii de la Centers for Disease Control and Prevention au examinat prevalența și impactul stării post-coronavirus 2019 (COVID-19) (PCC), cunoscută în mod obișnuit ca boala cu coronavirus lung (long-COVID), la adulții din Statele Unite (SUA). . Folosind datele sondajului actual, ei au examinat modul în care simptomele pe termen lung după COVID-19 afectează performanța zilnică.

fundal

Condiția post-COVID-19 sau lung-COVID se referă la simptome persistente care durează trei luni sau mai mult după o primă infecție severă cu sindromul respirator acut coronavirus 2 (SARS-CoV-2). Aceste simptome pot include oboseală, dificultăți de concentrare și probleme de respirație, care pot interfera cu activitățile de zi cu zi.

În timp ce studiile inițiale au evidențiat prevalența pe scară largă a acestei boli, cunoașterea detaliată a prevalenței sale generale și a gradului de limitări ale activității asociate rămâne lipsă. Datele emergente sugerează că factori precum vârsta, sexul, statutul socioeconomic și locația geografică pot influența probabilitatea și severitatea PCC, dar aceste asocieri nu au fost încă pe deplin cuantificate la nivel național.

În plus, studiul recunoaște că estimările PCC se bazează pe simptome auto-raportate care nu au fost validate clinic. Această dependență de auto-raportare este o limitare cheie. Diferențele dintre metodele și definițiile de raportare au dus la inconsecvențe în estimările prevalenței. Aceste lacune evidențiază necesitatea unor date cuprinzătoare și standardizate pentru a înțelege mai bine povara PCC în diverse populații. Abordarea acestor probleme este, de asemenea, crucială pentru adaptarea politicii de sănătate și a alocării resurselor pentru a atenua impactul pe termen lung.

Despre studiu

Adulții bisexuali au raportat cea mai mare prevalență a COVID prelungit (14%) și a simptomelor care limitează activitatea (5,7%), semnificativ mai mare decât alte grupuri de orientare sexuală.

În acest studiu transversal, cercetătorii au folosit date din 2023 National Health Interview Survey (NHIS), un sondaj reprezentativ la nivel național al gospodăriilor din SUA, realizat de Centrul Național pentru Statistică în Sănătate. Sondajul colectează în mod regulat informații de sănătate de la civili non-instituționali, selectând aleatoriu un adult per gospodărie pentru a răspunde la întrebări detaliate legate de sănătate.

Colectarea datelor a început prin a întreba participanții despre istoria lor de COVID-19. Persoanele cu antecedente de infecție au fost chestionate pentru prezența simptomelor care au durat trei luni sau mai mult și care nu au apărut înainte de diagnosticarea COVID-19.

Respondenții cu astfel de simptome au fost, de asemenea, întrebați dacă se confruntă în prezent cu aceste simptome și, dacă da, în ce măsură aceste simptome le-au afectat capacitatea de a desfășura activități zilnice în comparație cu starea lor pre-COVID-19. Răspunsurile au fost clasificate ca „deloc”, „puțin” sau „severă” limitare a activității, cu orice limitare raportată clasificată ca PCC care limitează activitatea.

Cercetătorii au analizat răspunsurile la sondaj folosind un software statistic conceput pentru sondaje complexe prin eșantion. Rezultatele au fost testate pentru semnificația statistică, inclusiv analize liniare și tendințe pentru factori demografici specifici. Analiza a luat în considerare variabile demografice precum sexul, vârsta, rasa, etnia, orientarea sexuală, venitul familiei și urbanizarea. În plus, estimările au fost ponderate pentru a asigura reprezentarea națională și a fost evaluată semnificația statistică. Studiul a asigurat că au fost respectate liniile directoare Strengthening the Reporting of Observational Studies in Epidemiology (STROBE) pentru a asigura claritatea și reproductibilitatea.

În general, proiectarea sondajului, includerea diversității demografice și utilizarea datelor privind veniturile imputate pentru valorile lipsă au permis o evaluare informată a prevalenței PCC și a impactului său funcțional. Cercetătorii au interpretat rezultatele în contextul populației mai largi pentru a informa politica de sănătate și intervențiile care vizează efectele pe termen lung ale COVID-19.

Rezultate

Prevalența lungă a COVID este mai mare în zonele non-urbane (10%) decât în ​​zonele metropolitane mari (8%).

Studiul a constatat că 8,4% dintre adulții din SUA au raportat că au PCC, în timp ce 3,6% se confruntă în prezent cu simptome compatibile cu PCC. Dintre acești oameni, 2,3% au raportat simptome suficient de severe pentru a-și limita activitățile zilnice. Femeile, persoanele bisexuale și adulții cu vârsta cuprinsă între 35 și 64 de ani au avut cele mai mari rate raportate de PCC și PCC care limitează activitatea.

S-a observat, de asemenea, că statutul economic influențează prevalența, cu rate mai mari ale PCC observate în rândul celor cu venituri mai mici ale familiei. Rezidenții din mediul rural au raportat, de asemenea, rate mai mari atât ale PCC, cât și ale PCC care limitează activitatea în comparație cu rezidenții urbani.

În plus, rezultatele au arătat diferențe rasiale și etnice semnificative, adulții hispanici și indienii americani non-hispanici și nativii din Alaska având rate mai mari decât alte grupuri. În schimb, adulții asiatici non-hispanici au raportat cea mai scăzută prevalență.

Aproape 65% dintre cei cu PCC actual au raportat că simptomele le-au limitat activitățile zilnice și le-au afectat capacitatea de a funcționa „puțin” sau „mult”. Prevalența PCC și limitările activității au arătat tendințe clare din cauza urbanizării, populațiile rurale fiind în mod constant mai afectate.

Aceste rezultate au evidențiat diferențe semnificative demografice și socioeconomice în sarcina PCC, sugerând că anumite populații pot necesita intervenții direcționate pentru a gestiona impactul pe termen lung al COVID-19.

Concluzii

Pe scurt, studiul a demonstrat povara semnificativă și neuniformă a PCC în rândul adulților din SUA și a evidențiat limitări semnificative ale activității pentru mulți indivizi afectați. Rezultatele au relevat diferențe bazate pe sex, vârstă, venit și locație geografică, oferind informații valoroase pentru strategiile de sănătate publică.

Cu toate acestea, autorii avertizează că rezultatele se bazează pe simptome auto-raportate, care pot introduce părtinire de raportare. Cercetătorii au afirmat că abordarea acestor disparități va fi esențială pentru atenuarea impactului PCC și pentru a informa planificarea sănătății, alocarea resurselor și sistemele de sprijin adaptate nevoilor populațiilor afectate.

Surse: