Cazurile ușoare de gripă aviară din SUA declanșează avertismente de siguranță pentru sectoarele de păsări de curte și produse lactate
Cazurile ușoare de gripă în rândul lucrătorilor americani de păsări și produse lactate generează avertismente - de ce echipamentele de protecție și vigilența sunt importante pentru a opri focarele. Într-un studiu recent publicat în The New England Journal of Medicine, cercetătorii au analizat opt luni (martie-octombrie 2024) de date de supraveghere a sănătății publice din Statele Unite (SUA) pentru a identifica tendințele cazurilor de gripă A (H5N1) în rândul adulților. Ei raportează 46 de cazuri de infecții cu gripa aviară în șase state, toate fiind ușoare și doar unul a necesitat spitalizare. Mai exact, 20 de pacienți au avut contact cu păsări infectate, 25 cu vaci infectate și unul fără nicio sursă de expunere identificabilă. Transmiterea directă de la persoană la persoană ar putea...
Cazurile ușoare de gripă aviară din SUA declanșează avertismente de siguranță pentru sectoarele de păsări de curte și produse lactate
Cazurile ușoare de gripă în rândul lucrătorilor americani de păsări și produse lactate generează avertismente - de ce echipamentele de protecție și vigilența sunt importante pentru a opri focarele.
Într-un studiu recent publicat înNew England Journal of MedicineCercetătorii au analizat opt luni (martie-octombrie 2024) de date de supraveghere a sănătății publice din Statele Unite (SUA) pentru a identifica tendințele cazurilor de gripă A(H5N1) în rândul adulților. Ei raportează 46 de cazuri de infecții cu gripa aviară în șase state, toate fiind ușoare și doar unul a necesitat spitalizare.
Mai exact, 20 de pacienți au avut contact cu păsări infectate, 25 cu vaci infectate și unul fără nicio sursă de expunere identificabilă. Transmiterea directă de la persoană la persoană nu a putut fi determinată. Rezultatele studiului arată că există o conformitate scăzută cu utilizarea echipamentului individual de protecție (EIP). Doar 36% dintre lucrători au raportat că folosesc mănuși, protecție pentru ochi sau măști de față. Acest lucru evidențiază nevoia îmbunătățirii diseminării, educației și testării/tratării prompte a EIP în această populație vulnerabilă.
fundal
Răspândirea globală în rândul populațiilor de păsări: de la apariția sa, H5N1 a provocat focare în populațiile de păsări din Asia, Europa, Africa și Orientul Mijlociu, având ca rezultat impacturi economice și agricole semnificative.
Gripa A(H5N1) este termenul medical general pentru o cohortă de virusuri gripale extrem de infecțioase („virusuri gripale”) care provoacă boli respiratorii severe la păsări (de unde și numele colocvial „gripă aviară”). La fel ca majoritatea virusurilor gripale, tulpinile H5N1 evoluează extrem de rapid, unele dintre ele au depășit granițele de clasă și sunt cunoscute că infectează mamiferele (inclusiv oamenii).
O singură infecție umană a fost raportată pentru prima dată în Hong Kong în 1997, dar numai între 2003 și 2024, peste 900 de infecții umane au fost documentate în 24 de țări. În mod îngrijorător, în timp ce jumătate dintre infecțiile umane raportate sunt ușoare și nu necesită spitalizare, unele pot fi grave - rata de mortalitate cumulativă pentru H5N1 este de 50%.
În timp ce transmiterea de la om la om este rară și rămâne absentă în Statele Unite ale Americii (SUA), transmiterea de la vacă la om a fost raportată în martie 2024, ceea ce a determinat o supraveghere suplimentară a sănătății publice în rândul lucrătorilor de păsări de curte și de lactate. Vârsta medie a pacienților din SUA identificați a fost de 34 de ani, 80% fiind bărbați. Elucidarea riscului de transmitere în această cohortă potențial vulnerabilă ar oferi medicilor și factorilor de decizie politică informațiile necesare pentru a preveni sau a limita potențialele focare de boală.
Despre studiu
Durata bolii: Pentru cei cu date despre rezolvarea simptomelor, durata medie a bolii a fost de 4 zile, cu un interval de la 1 la 8 zile.
Prezentul studiu rezumă cazurile A(H5N1) diagnosticate între martie și octombrie 2024 din datele de supraveghere a sănătății de stat și locale din Statele Unite. Se concentrează pe potențialele riscuri profesionale din industria păsărilor de curte sau a produselor lactate și evidențiază utilizarea și importanța echipamentului personal de protecție (EIP) în rândul acestor persoane.
Datele studiului au fost obținute de la oficialii de sănătate publică care monitorizează persoane expuse profesional (contact apropiat cu păsări sau bovine de lapte în ultimele 10 zile) care au prezentat simptome H5N1 (în principal boli respiratorii acute). Persoanele identificate au fost testate pentru virus folosind tampoane nazofaringiene, tampoane combinate naz-orofaringiene sau tampoane conjunctivale.
Infecțiile cu gripă A(H5N1) au fost confirmate utilizând Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) Human Influenza Virus Reacția în lanț a polimerazei cu transcriptază inversă în timp real (RT-PCR) Panelul de diagnosticare a gripei A(H5). Test de subtipare." Tampoanele conjunctivale au detectat virusul în 88% din cazurile simptomatice, în timp ce tampoanele nazofaringiene și nazofaringiene au avut rate de detecție mai mici. Probele de la pacienții la care a fost detectat H5N1 au fost apoi transferate la laboratoarele CDC pentru analize PCR și secvențiere genetică în timp real.
Rezultatele studiului
Compararea simptomelor în funcție de expunere: lucrătorii din păsări au raportat febră (60%) și simptome respiratorii (45%) mai frecvent decât lucrătorii din sectorul lactatelor (40% și, respectiv, 28%).
Studiul a identificat 46 de adulți din SUA cu infecții confirmate cu H5N1 în perioada martie și octombrie 2024. Pacienții au fost în principal păsări de curte și lucrători de lactate expuși la animale infectate, dintre care 20 expuși direct la păsări de curte, 25 expuși la vaci de lapte sau lapte crud și un pacient care nu a fost expus la contactul cu animale infectate, fără sursă de expunere identificată. Sursa H5N1 la pacientul final nu a putut fi determinată, dar transmiterea de la om la om a fost exclusă.
În mod încurajator, majoritatea celor 46 de pacienți identificați au raportat simptome ușoare care nu au necesitat spitalizare. Aceste simptome au inclus conjunctivită (~93%), febră (49%) și boli respiratorii (36%). Singurul pacient care a necesitat spitalizare a fost cel fără sursă de infecție identificată, care a fost internat timp de trei zile cu simptome non-respiratorii. Nu au fost documentate infecții grave sau mortalitate asociată cu H5N1 în Statele Unite. Tratamentul cu oseltamivir (aproximativ 5 zile) a fost suficient pentru a trata boala la toți pacienții documentați.
În mod îngrijorător, accesul și respectarea utilizării EIP în rândul persoanelor expuse profesional s-a dovedit a lipsi grav, doar 36% dintre lucrători purtând mănuși, protecție pentru ochi sau măști de față. Dintre aceștia, 71% au folosit mănuși, 60% au folosit protecție pentru ochi și doar 47% au folosit măști de față, ceea ce poate explica prevalența ridicată a conjunctivitei la pacienții identificați.
Concluzii
Prezentul studiu descrie incidența gripei A(H5N1) la adulții din SUA (vârsta medie: 34 de ani; predominant bărbați) și subliniază că boala afectează aproape exclusiv lucrătorii de păsări de curte sau de lactate (n = 45). Evidențiază riscurile profesionale asociate cu aceste profesii și identifică utilizarea suboptimă a EIP în această cohortă vulnerabilă ca o cauză principală a escaladării cazurilor de H5N1 în țară.
Deși toate cazurile identificate au fost ușoare, studiul avertizează că este necesară o vigilență constantă pentru a preveni focarele potențial grave. Îmbunătățirea educației, accesul sistematic la EIP și intervențiile în timp util de sănătate publică ar putea ajuta la protejarea lucrătorilor de păsări și produse lactate de o epidemie iminentă și ar trebui să fie prioritizate de sistemul de sănătate.
Surse:
- Garg, S., Reinhart, K., Couture, A., Kniss, K., Davis, C. T., Kirby, M. K., Murray, E. L., Zhu, S., Kraushaar, V., Wadford, D. A., Drehoff, C., Kohnen, A., Owen, M., Morse, J., Eckel, S., Goswitz, J., Turabelidze, G., Krager, S., Unutzer, A., … Olsen, S. J. (2024). Highly Pathogenic Avian Influenza A(H5N1) Virus Infections in Humans. In New England Journal of Medicine. Massachusetts Medical Society, DOI: 10.1056/nejmoa2414610, https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2414610