Rujeola are o revenire mortală în Europa, pe măsură ce decalajele de vaccinare se măresc

Rujeola are o revenire mortală în Europa, pe măsură ce decalajele de vaccinare se măresc

O creștere dramatică a cazurilor de rujeolă în Europa în 2024, determinată de ratele scăzute de vaccinare și de diferențele de imunitate tot mai mari, a consolidat apelurile urgente pentru imunizare și supravegherea bolilor.

Rapoarte de țară din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia.

Știați că persoanele nevaccinate au șanse de 90% de a se infecta cu virusul rujeolei dacă sunt expuse la acesta? În 2024, cazurile de rujeolă au crescut în toată Europa, atingând cele mai înalte niveluri înregistrate în ultimele decenii. Un raport actual de laCentrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC)S-a discutat această creștere alarmantă a cazurilor de rujeolă, factorii care contribuie la focare și strategiile urgente necesare pentru a preveni viitoarele epidemii.

pojar

Resurgență sezonieră: După trei ani de modele perturbate, cazurile de rujeolă în 2024 au urmat o curbă sezonieră clasică care a atins un vârf în primăvară și începutul verii, un model nemaivăzut de la pandemia de Covid-19.

Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli infecțioase și se răspândește ușor prin picăturile respiratorii din aer. O singură persoană infectată poate răspândi virusul la 12 și la alți 18. Eforturile de vaccinare din anii 1960 au redus foarte mult rujeola la nivel mondial, dar virusul rujeolic continuă să provoace îmbolnăviri semnificative și deces, în special la copiii mici. Estimările globale sugerează că rujeola provoacă în continuare aproape 140.000 de decese de copii în fiecare an.

Deși acoperirea imunizării este în general mare în toată Europa, rămân lacune localizate, lăsând unele populații vulnerabile la focare. Studiile sugerează că atingerea și menținerea unei acoperiri vaccinale cu două doze de cel puțin 95% este esențială pentru prevenirea răspândirii rujeolei.

Cu toate acestea, acoperirea vaccinării a fluctuat, în special în timpul pandemiei de coronavirus 2019 (Covid-19), când întreruperile asistenței medicale și, în unele țări, eșecurile vaccinului au dus la lacune în imunitate. În plus, afluxul de cazuri din țările în care rujeola rămâne endemică continuă să reprezinte o amenințare pentru eforturile de control al bolilor din Europa. Raportul arată în mod specific că România a cunoscut o scădere bruscă a acoperirii primei și celei de-a doua doze între 2022 și 2023, în timp ce Austria a arătat o îmbunătățire a acoperirii cu a doua doză.

Raportul actual

Raportul epidemiologic anual 2024 privind rujeola se bazează pe datele preluate din sistemul de cazuri Epipulse la 20 martie 2025. Epipulse oferă o colectare de date și o analiză îmbunătățite a cazurilor de boli transmisibile, depășind capacitățile vechiului sistem european de supraveghere. Raportul a folosit cazuri raportate de cele 30 de țări din Uniunea UE (UE) și Spațiul Economic SEE (SEE).

Criza imunizării din România: Acoperirea cu prima doză de vaccin a scăzut cu aproape 10% între 2020 și 2023, lăsând copiii mici neprotejați în cea mai vulnerabilă națiune a Europei.

Supravegherea s-a bazat în primul rând pe sisteme de raportare cuprinzătoare și pasive pentru populațiile naționale, iar transmiterea datelor urmează definițiile standard ale cazurilor UE adoptate între 2008 și 2018. Estimările privind acoperirea imunizării au fost obținute din seturile de date ale Observatorului Global al Sănătății (UNISF (UNICEFL) (UNICEFF) și Estimările privind acoperirea imunizării ale Organizației Mondiale a Sănătății.

Raportul a folosit, de asemenea, atlasul de supraveghere al bolilor infecțioase al ECDC și rapoarte lunare ale cazurilor de rujeolă și rubeolă. Datele privind cazurile, starea vaccinării, rezultatele, spitalizările și complicațiile au fost colectate și analizate pentru a identifica tendințele, sezonalitatea, distribuția grupelor de vârstă, lacunele de vaccinare și statutul de import.

Au fost calculate ratele de atac și vaccinare specifice vârstei, iar importurile de cazuri au fost clasificate pe baza istoricului călătoriilor și a expunerii în afara țărilor raportoare. Datele privind spitalizarea și complicațiile au fost utilizate pentru a evalua severitatea cazurilor și starea rezultatului, inclusiv decesul, ori de câte ori au fost disponibile.

În plus, tendințele istorice în ceea ce privește acoperirea vaccinării împotriva rujeolei, ratele de notificare și comparațiile între țări au fost încorporate pentru a identifica vulnerabilitățile emergente și pentru a informa recomandări pentru intervențiile de sănătate publică. Raportul constată, de asemenea, că unsprezece țări UE/SEE au implementat politici obligatorii de vaccinare împotriva rujeolei, ceea ce poate contribui la disparitățile de acoperire și la vulnerabilitatea specifică vârstei.

Constatări cheie

Raportul a constatat că cazurile de rujeolă au crescut dramatic în UE/SEE în 2024, cu peste 35.000 de cazuri raportate, de aproape zece ori mai mare decât numărul cazurilor din 2023. Numai România a reprezentat 87% din toate cazurile.

În plus, ratele de notificare au depășit nivelurile dinainte de pandemie, ajungând la 77,4 cazuri pentru fiecare milion de oameni. Sugarii sub un an au fost grupul cel mai afectat, cu o rată de infecție de 1.175,4 la milion, urmați de copiii între 1 și 4 ani.

Aproximativ 87% din cazurile raportate au implicat persoane care nu au fost vaccinate. Mai alarmantă a fost constatarea că 90% dintre copiii cu vârsta între unu și patru ani nu au fost vaccinați, dezvăluind lacune semnificative de imunitate într-o grupă de vârstă critică. Raportul a evidențiat, de asemenea, că există lacune în ceea ce privește imunitate în rândul copiilor mai mari și adulților, mai multe țări raportând că majoritatea cazurilor apar la persoanele cu vârsta peste 30 de ani. Acest lucru sugerează o istorie de subreprezentare în aceste populații. De exemplu, în Franța, Italia, Spania și Polonia, majoritatea cazurilor de rujeolă în 2024 au apărut la adulți cu vârsta de 30 de ani și peste, în timp ce în România majoritatea cazurilor au fost la copii mici.

Puncte fierbinți ale spitalelor: Dintre cele 24.529 de cazuri spitalizate, 82% au fost nevaccinate, inclusiv 739 de persoane complet vaccinate, evidențiind apariția rară, dar reală, a infecțiilor episcopale.

Spitalizările au fost, de asemenea, mari, cu 79% din cazuri necesitând îngrijire spitalicească, predominant în rândul copiilor nevaccinați. De fapt, aproximativ 82% dintre cazurile internate au fost nevaccinate, iar aproximativ 80% dintre cei care au dezvoltat complicații precum pneumonia sau encefalita au fost, de asemenea, nevaccinați, subliniind și mai mult riscurile cu care se confruntă cei fără protecție. În plus, au fost raportate frecvent complicații precum pneumonia și encefalita.

De asemenea, s-a constatat că decesele cauzate de rujeolă au crescut brusc, cu 23 de decese - 22 numai în România - față de doar trei în 2023. Sugarii și copiii mici au reprezentat majoritatea acestor decese. În plus, numărul cazurilor importate a crescut și el, în special din Europa, evidențiind riscurile continue ale transmiterii transfrontaliere.

În ciuda existenței unor programe de vaccinare de lungă durată, acoperirea pentru prima doză a scăzut ușor la 93,9% și pentru a doua doză la 88,8%. Doar patru țări și-au îndeplinit obiectivul de acoperire mai mare de 95% pentru a doua doză de imunizare împotriva rujeolei în 2024. Raportul mai arată că doar trei țări au atins o acoperire mai mare de 95% pentru prima și a doua doză în 2023.

Cercetătorii au remarcat că informațiile privind starea vaccinării au fost incomplete pentru unele grupe de vârstă și că au fost raportate cazuri non-ușoare, ceea ce ar fi putut subestima incidența reală.

Concluzii

Pe scurt, raportul epidemiologic al ECDC din 2024 a constatat o reapariție îngrijorătoare a rujeolei în Europa, evidențiind consecințele grave ale decalajelor de imunitate și ale acoperirii vaccinale suboptime.

Pentru sugari și copiii mici, este nevoie de acțiuni urgente pentru a reconstrui protecția comunității prin campanii de vaccinare, activități de informare țintite și întărirea supravegherii pentru a preveni o nouă reapariție a rujeolei. Consolidarea sistemelor informatice de imunizare digitalizate și cooperarea internațională pentru prevenirea transmiterii transfrontaliere sunt, de asemenea, evidențiate ca strategii cheie în raport. Raportul subliniază, de asemenea, importanța campaniilor de recuperare direcționate pentru cohortele trecute cu vederea, în special în rândul tinerilor și adulților. Acesta evidențiază modul în care diferențele naționale în politicile MMR - cum ar fi calendarul dozelor de vaccin și programele de recuperare - pot explica parțial diferențele de susceptibilitate specifică vârstei în regiune.

Surse: