Temperaturile mai scăzute cresc riscul de gastroenterite în rândul refugiaților rohingya din Bangladesh

Temperaturile mai scăzute cresc riscul de gastroenterite în rândul refugiaților rohingya din Bangladesh

Temperaturile mai scăzute sunt asociate cu un risc crescut de diaree în rândul refugiaților rohingya din Bangladesh, evidențiind necesitatea unor strategii de sănătate sensibile la climă în mediile de refugiați.

Un nou studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea Hokkaido a descoperit că temperaturile mai scăzute cresc semnificativ riscul de gastroenterită în rândul refugiaților rohingya care trăiesc în taberele Kutupalong și Nayapara din Bangladesh. Gastroenterita este o infecție virală sau bacteriană care provoacă inflamarea stomacului și a intestinelor, ducând la diaree, vărsături și dureri de stomac. Publicat înRețeaua Jama deschisăStudiul este primul care examinează modul în care temperatura afectează bolile de stomac la populațiile strămutate și subliniază necesitatea unor strategii mai bune de sănătate a climei pentru a proteja aceste comunități vulnerabile.

Rohingya se numără printre cele mai mari populații apatride din lume, reprezentând una din șapte din populația globală apatridă. Bangladesh a găzduit mai multe valuri de refugiați rohingya din 1948, cu o creștere semnificativă în 2021 din cauza escaladării tulburărilor din Myanmar. Astăzi, aproximativ 918.898 de rohingya trăiesc în 34 de tabere din Cox’s Bazar, Bangladesh. Aceste tabere sunt supraaglomerate, populațiile ajungând până la 60.000 de persoane pe kilometru pătrat, provocând serioase provocări de sănătate publică. Bolile infecțioase precum infecțiile respiratorii, febra virală și diareea sunt frecvente din cauza condițiilor insalubre, a dependenței de fântânile de mică adâncime contaminate și a accesului limitat la apă curată, în special în timpul sezonului uscat.

Studiul, care a înregistrat date de la peste 64.000 de cazuri de gastroenterită în clinicile UNHCR între 2019 și 2021, a găsit o legătură între schimbările de temperatură și riscul de gastroenterită. În Kutupalong, cercetătorii au descoperit că riscul crește atunci când temperaturile fie au scăzut, fie au crescut peste temperatura de referință de 26°C. Acest lucru sugerează că atât frigul extrem, cât și căldura extremă contribuie la un număr mai mare de cazuri de gastroenterită. În Nayapara, pe măsură ce temperaturile au scăzut, riscul de gastroenterită a crescut constant, fără un prag clar sau un punct de basculanță.

O concluzie cheie a studiului a fost că vremea mai rece a avut tendința de a avea un efect întârziat, numărul maxim de cazuri de gastroenterită apărând la aproximativ două săptămâni și jumătate (aproximativ 18 zile) după expunerea la temperaturi scăzute. Acest efect întârziat a fost consistent în ambele tabere.

Cercetările au arătat că gastroenterita virală, cum ar fi cele cauzate de norovirus și rotavirus, sunt mai frecvente pe vreme mai rece și pot dura până la două săptămâni. În schimb, temperaturile mai calde creează condiții favorabile pentru infecții bacteriene, cum ar fiSalmonellaŞiCampylobactercare de obicei provoacă îmbolnăvire de la câteva zile până la o săptămână. Studiul nostru arată cum vremea rece poate determina răspândirea gastroenteritei în taberele de refugiați, unde sanitația deficitară și accesul limitat la apă curată fac infecțiile și mai dificil de controlat. „

Xerxes Seposo,profesor asociat,Departamentul de Igienă, Școala Absolventă de Medicină de la Universitatea Hokkaido, autorul corespondent al studiului și primul autor comun

Studiul subliniază amenințarea tot mai mare pe care o reprezintă schimbările climatice pentru sănătatea globală, în special pentru populațiile de refugiați. Pe măsură ce deplasarea populației crește, înțelegerea sporită a modului în care vremea afectează riscurile de îmbolnăvire la aceste populații strămutate (adicăLagărele de refugiați devin din ce în ce mai importante. „Deși este important să recunoaștem riscurile documentate pentru sănătate ale acestor populații vulnerabile, este nevoie de un accent mai mare și de acțiuni pentru a consolida rezistența la climă a sistemelor lor de sănătate”, a declarat Takuya Takata de la Departamentul de Igienă de la Universitatea Hokkaido, celălalt prim autor comun al studiului.

Acest studiu oferă perspective importante asupra provocărilor de sănătate ale schimbărilor climatice. „Pe măsură ce populația de refugiați Rohingya va continua să crească, factorii de decizie politică și organizațiile umanitare trebuie să acționeze rapid pentru a se asigura că aceste comunități primesc sprijinul și resursele necesare pentru a se adapta la impacturile imprevizibile ale schimbărilor climatice”, conchide Seposo.

Surse: