Doar 13% dintre adulții francezi au o sănătate optimă a inimii - iată ce cauzează decalajul

Doar 13% dintre adulții francezi au o sănătate optimă a inimii - iată ce cauzează decalajul

În ciuda accesului universal la asistență medicală, majoritatea adulților francezi au o sănătate suboptimă a inimii - dar noi cercetări arată că chiar și îmbunătățirile modeste ale stilului de viață ar putea limita dramatic riscul cardiovascular.

În ciuda progreselor semnificative în medicină, bolile cardiovasculare rămân o cauză majoră de mortalitate la nivel mondial. Un studiu publicat recent înJurnalul American de Cardiologie Prudemitivăa constatat că doar 13% dintre adulții francezi cu vârsta cuprinsă între 18 și 69 de ani din zonele metropolitane au o sănătate cardiovasculară optimă. În această cercetare, sănătatea cardiovasculară a fost evaluată folosind Life's Essential 8 (LE8) actualizat de către Asociația Americană a Inimii (înlocuind LS7 anterior), care arată că o majoritate semnificativă a populației franceze nu atinge o bunăstare cardiovasculară ideală.

Evaluarea sănătății cardiovasculare

Luptele pentru somn ies în evidență la nivel mondial: în timp ce nivelul zahărului din sânge a fost impresionat, sănătatea medie a somnului în Franța (70/100) a rămas sub datele noastre - o criză liniștită într-o cultură renumită pentru bucuria de a trăi.

Bolile cardiovasculare (BCV) rămân o problemă majoră de sănătate la nivel mondial, în ciuda progreselor în materie de prevenire și inițiative de sănătate publică, cum ar fi interzicerea fumatului. În 2019, bolile cardiovasculare au reprezentat o treime din toate decesele la nivel mondial și continuă să fie o cauză principală de dizabilitate. În Uniunea Europeană, povara economică a gestionării bolilor cardiovasculare (BCV) a ajuns la 282 de miliarde de euro în 2021, doar o mică parte din aceste cheltuieli fiind alocată prevenției primare.

Această situație evidențiază nevoia urgentă de strategii de prevenire mai eficiente. Asociația Americană a Inimii a dezvoltat scorul LE8, un instrument pentru evaluarea și monitorizarea sănătății cardiovasculare la populații. Nivelurile mai ridicate ale LE8 sunt asociate cu o incidență redusă a bolilor cardiovasculare (CVD), rate mai scăzute ale mortalității și o sănătate generală îmbunătățită. Cu toate acestea, rezultatele ideale rămân neobișnuite și există date limitate despre factorii care determină rezultatele LE8, în special în afara Statelor Unite.

Studiul actual

În studiul de față, o echipă de oameni de știință din Franța a analizat datele din Cohorta Constances, un studiu francez la scară largă care a recrutat participanți cu vârsta cuprinsă între 18 și 69 de ani din diferite regiuni din Franța metropolitană între 2012 și 2019. Participanții au fost selectați aleatoriu din baza de date națională de securitate socială franceză.

Orașe vs. rural: locuitorii orașului au obținut scoruri mai mici, dar nu doar din cauza dietei sau a exercițiilor fizice. Cercetătorii au indicat poluarea fonică și rețelele sociale fragmentate ca riscuri urbane invizibile.

Cercetătorii au folosit ponderi de proiectare pentru a se asigura că eșantionul a reprezentat cu exactitate populația franceză în ceea ce privește vârsta, sexul, statutul socioeconomic și distribuția geografică. Ei au examinat apoi sănătatea cardiovasculară a participanților folosind scorul LE8, care include opt componente: dieta, indicele de masă corporală (IMC), nivelurile de activitate fizică, expunerea la nicotină, sănătatea somnului (o nouă adăugare la valorile AHA), lipidele din sânge, nivelul zahărului din sânge și tensiunea arterială.

Dieta a fost evaluată folosind un chestionar privind frecvența alimentelor, în timp ce activitatea fizică și durata somnului au fost auto-raportate de către participanți. Expunerea la nicotină a fost determinată din starea de fumat auto-raportată, iar IMC a fost calculat din măsurători efectuate la centrele de evaluare a sănătății. În plus, tensiunea arterială, nivelul lipidelor și glucoza din sânge au fost măsurate prin teste standardizate (cu excepția HbA1c, care a fost auto-raportată de 99% dintre participanți și măsurată în doar 1%). Scorul LE8 pentru fiecare dintre cele opt componente a variat de la 0 la 100, scorul total LE8 fiind media acestor componente.

Studiul a luat în considerare, de asemenea, diverse covariate, inclusiv sexul, vârsta, rezidența rurală sau urbană, statutul socio-profesional, nivelul de educație, statutul de conviețuire (partener/fără partener), consumul de alcool, simptomele depresive, deprivarea socioeconomică și antecedentele familiale de BCV.

Rezultate

Studiul a constatat că scorul mediu LE8 pentru adulții francezi a fost de 66,11, femeile obținând scoruri mai mari decât bărbații (68,92 față de 62,79). Doar 13,21% dintre participanți au obținut un scor LE8 ridicat (egal cu sau mai mult de 80 de puncte). Majoritatea (76,81%) au avut scoruri moderate (50-79 de puncte) iar 9,43% au avut scoruri scăzute (sub 50 de puncte).

Dintre componentele individuale ale scorului LE8, dieta a avut cel mai mic scor mediu (41,50), iar zahărul din sânge a avut cel mai mare (95,50). Aceste scoruri au demonstrat variații semnificative în atingerea sănătății cardiovasculare optime, obiceiurile alimentare fiind un domeniu deosebit de critic pentru îmbunătățire.

Prevenirea primește bani: UE cheltuiește 97% din bugetul său de 282 de miliarde EUR pentru tratament, nu pentru prevenire. Studiul numește acest lucru un „dezechilibru costisitor” care solicită factorilor de decizie să finanțeze alimente mai sănătoase și orașe care pot fi plimbate pe jos.

Mai mulți factori au fost identificați ca predictori ai scorurilor LE8 mai ridicate, inclusiv vârsta mai tânără, sexul feminin, studiile superioare, angajarea pe cont propriu, mai puține simptome depresive, lipsa partenerului, consumul mai scăzut de alcool, locuirea în zonele rurale, deprivarea socioeconomică mai scăzută și lipsa antecedentelor familiale de boli cardiovasculare (BCV). Aceste rezultate sugerează că atât comportamentele individuale, cât și bolile socioeconomice joacă un rol critic în sănătatea cardiovasculară.

În special, femeile au avut aproape trei ori mai multe șanse decât bărbații să obțină un scor LE8 ridicat (18,3% față de 7,2%). Studiul a discutat, de asemenea, modul în care factorii biologici, psihosociali și de acces la sănătate - cum ar fi educația, depresia și consumul de alcool - pot contribui la această inegalitate.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că nivelurile de LE8 au avut tendința de a scădea odată cu vârsta, în special de la vârsta adultă tânără până la mijlocul vârstei, după care au crescut, subliniind nevoia de strategii de prevenire pe tot parcursul vieții, ajustate în funcție de vârstă.

De asemenea, studiul a estimat că o proporție semnificativă a evenimentelor cardiovasculare ar putea fi prevenită prin îmbunătățirea nivelurilor LE8 în populație. Dacă toți participanții au obținut un scor LE8 ridicat, 81% dintre evenimentele BCV ar putea fi evitate, presupunând rate comparabile de incidență BCV la nivelul populațiilor. Chiar și o îmbunătățire modestă a valorilor LE8 ar putea preveni 68% dintre evenimente. În plus, cercetătorii au estimat că creșterea procentului populației cu niveluri ridicate de LE8 de la 13% la 20% ar putea evita aproximativ 14% din evenimentele cardiovasculare.

Cercetătorii au recunoscut mai multe limitări, inclusiv caracterul incomplet al parametrilor dietei din cauza lipsei datelor privind nivelurile de fibre și sodiu, a datelor auto-raportate Hba1c și a potențialului de părtinire a datelor auto-raportate. Ei au remarcat, de asemenea, că studiul a exclus indivizii din teritoriile străine franceze, limitând generalizarea. În ciuda acestor limitări, studiul a oferit informații valoroase asupra stării de sănătate cardiovasculară a adulților francezi.

Concluzii

În concluzie, studiul a arătat că, în ciuda accesului universal la asistență medicală în Franța metropolitană, doar o mică parte din populația adultă din țară are o sănătate cardiovasculară optimă. Doar 13% din populația adultă a avut niveluri optime de LE8, iar majoritatea avea niveluri suboptime de sănătate cardiovasculară.

Cu toate acestea, rezultatele sugerează că chiar și stilul de viață modest și schimbările dietetice ar putea duce la îmbunătățiri semnificative. Rezultatele au evidențiat necesitatea nu numai pentru strategii de prevenire personalizate și specifice contextului, ci și pentru implementarea abordărilor de prevenire a cauzelor rădăcină care vizează în primul rând prevenirea dezvoltării factorilor de risc. Aceste constatări sprijină dezvoltarea politicilor de sănătate publică integrate, multidisciplinare, adaptate subgrupurilor de populație și etapelor de viață.

Surse: