Chefirul băuturii probiotice este promițător pentru prevenirea bolii Alzheimer

Chefirul băuturii probiotice este promițător pentru prevenirea bolii Alzheimer

O băutură probiotică simplă ar putea ajuta la lupta împotriva Alzheimer? Un nou studiu examinează modul în care chefirul reduce neuroinflamația și susține sănătatea creierului, oferind speranță pentru viitoare intervenții nutriționale.

Articol publicat într-un articol recent în JurnalComportamentul creierului și imunitatea integratoareCercetătorii au examinat studii care au implicat participanți umani și modele animale pentru a examina efectele chefirului, un aliment fermentat bogat în probiotice, asupra funcției cognitive, neurodegenerării și stresului oxidativ. Ei au ajuns la concluzia că chefirul este promițător ca un potențial tratament complementar pentru boala Alzheimer și oferă beneficii neuroprotectoare datorită proprietăților sale antiinflamatorii și antioxidante. Cu toate acestea, sunt necesare formulări standardizate și studii clinice la scară largă pentru a-și valida potențialul terapeutic pentru pacienții umani.

Monitorizarea și tratarea bolii Alzheimer

Efectele potențiale de stimulare a creierului ale kefirului se pot extinde dincolo de boala Alzheimer, cercetările emergente sugerând că poate regla starea de spirit și stresul prin afectarea axei intestin-creier. Unele studii au corelat dietele bogate în probiotice cu reducerea simptomelor de anxietate și depresie.

Boala Alzheimer este unul dintre cele mai importante contribuții la povara globală a demenței, reprezentând aproximativ 60% din cazuri, ducând la declin cognitiv și pierderi de memorie. Până în 2050, se preconizează că prevalența va crește la 150 de milioane, pe măsură ce populația continuă să îmbătrânească. Simptomele acestei boli includ confuzie, dificultăți de vorbire și pierderea memoriei, care în cele din urmă afectează foarte mult comportamentul și starea, ducând la pierderea independenței.

În prezent, nu există un tratament pentru această afecțiune, iar tratamentele actuale se concentrează în primul rând pe gestionarea simptomelor. Cu toate acestea, abordările emergente urmăresc să reducă acumularea de proteine ​​tau și plăci beta-amiloide, despre care cercetătorii au arătat că facilitează atrofia și deteriorarea celulelor creierului prin inflamația cronică asociată cu supraactivarea microglială. În plus, dereglarea semnalizării insulinei și stresul oxidativ au fost implicate în progresia bolii, întărind nevoia de strategii multiple de tratament. Progresele în diagnostic le-au permis, de asemenea, medicilor să detecteze precoce factorii de risc prin monitorizarea biomarkerilor din lichidul cefalorahidian și din sânge, orientând atenția către prevenire.

Schimbări ale stilului de viață și risc de Alzheimer

În timp ce unele cazuri sunt moștenite, majoritatea cazurilor de Alzheimer sunt sporadice și influențate de îmbătrânire, stil de viață și afecțiuni medicale, cum ar fi obezitatea, diabetul și hipertensiunea arterială. Cercetările sugerează că tratarea acestor factori de risc ar putea preveni peste 30% din cazuri. Sănătatea intestinală joacă, de asemenea, un rol, deoarece un dezechilibru în bacteriile intestinale poate declanșa inflamația și agrava declinul cognitiv prin căi precum cascada de semnalizare TLR4/MYD88/NLRP3.

Modificările stilului de viață, în special dieta, au fost identificate ca o modalitate utilă de a reduce factorii de risc. Alimentele fermentate sunt bogate în probiotice, care sunt studiate pentru a stimula funcția cognitivă la persoanele cu Alzheimer. Astfel de alimente conțin compuși benefici care pot reduce neuroinflamația și stresul oxidativ, ambii factori cheie în progresia bolii.

Dintre probiotice, chefirul se remarcă deoarece, pe lângă probiotice, conține o compoziție cuprinzătoare de microbi și nutrienți care includ minerale, vitamine și proteine. Cu toate acestea, compoziția microbiană poate varia semnificativ în funcție de metodele de producție, complicând comparațiile între studii. Standardizarea acestor formulări este esențială pentru a asigura reproductibilitatea în aplicațiile clinice viitoare. Cercetări recente sugerează că chefirul poate sprijini sănătatea creierului prin reducerea daunelor oxidative și a inflamației și prin modularea căilor de semnalizare a insulinei, cum ar fi axa PI3K/AKT/GSK-3β/MTOR, care joacă un rol cheie în supraviețuirea neuronelor și plasticitatea sinaptică. În această revizuire, cercetătorii au identificat și evaluat în mod sistematic studiile privind efectele chefirului asupra bolii Alzheimer.

Această figură demonstrează rolul disbiozei intestinale în neuroinflamația și patofiziologia bolii Alzheimer. Microbiota intestinală disbiotică activează căile inflamatorii, ducând la creșterea stresului oxidativ. Acest lucru declanșează, la rândul său, activarea microgliei în sistemul nervos central. Microglia activă stimulează apoi astrocitele, ceea ce duce la întreruperea barierei hemato-encefalice (BBB), care progresează în continuare activarea microglialui într-un cerc vicios. Atât compromisul BBB, cât și activarea microglială contribuie la formarea și depunerea plăcilor de beta-amiloid și a încurcăturilor neurofibrilare prin hiperfosforilarea proteinei tau, care promovează apoptoza neuronală, disfuncția sinaptică și progresia bolii.

Dovezi limitate din studiile pe oameni

Cercetătorii au identificat șapte studii relevante din cinci baze de date medicale, dintre care doar unul a inclus participanți umani. În acest studiu, 13 pacienți cu boala Alzheimer au primit suplimentare cu chefir; Analiza a constatat că stresul oxidativ și markerii inflamatori au scăzut în timp ce abilitățile motorii, funcția cognitivă și memoria s-au îmbunătățit. Mai exact, pacienții au arătat o îmbunătățire cu 28% la scorurile Mini-Mental State Examination (MMSE) și aproximativ 66% și 62% la testele de memorie imediată și, respectiv, tardivă. Cu toate acestea, un alt studiu citat în revizuire (Agahi și colab., 2018) nu a găsit niciun beneficiu cognitiv la pacienții cu Alzheimer sever, evidențiind necesitatea unor investigații suplimentare asupra dozării, compoziției microbiene și a efectelor specifice etapelor suplimentării cu chefir.

Galt = țesut limfoid asociat intestinului. Figura arată rolul central al microbiotei intestinale în sănătatea umană prin funcții interconectate. Reglează sistemul imunitar promovând toleranța la stimuli nepatogeni și concurând cu agenții patogeni. Microbiota influențează axa intestin-creier prin comunicarea nervoasă bidirecțională și transportul în sânge al metaboliților bacterieni, toxinelor și fragmentelor care influențează funcția creierului și inflamația. Susține metabolismul prin producerea de acizi grași cu lanț scurt, conversia acizilor biliari și sintetizarea enzimelor digestive, contribuind în același timp la producția de vitamine. O microbiotă sănătoasă menține bariera intestinală care împiedică translocarea produselor secundare bacteriene dăunătoare în fluxul sanguin și protejează sănătatea sistemică și neurologică (LeBlanc și colab., 2013).

Lecții de la modele de rozătoare și muște

Spre deosebire de multe produse lactate, chefirul conține niveluri semnificativ reduse de lactoză, făcându-l mai digerabil pentru persoanele cu intoleranță la lactos. Unele studii sugerează că chefirul poate ajuta la îmbunătățirea digestiei lactozei în timp prin creșterea prezenței bacteriilor intestinale benefice.

Dintre studiile rămase, patru au inclus participanți la rozătoare, și anume șoareci, șobolani albinoși și șobolani Wistar. Aceste studii s-au concentrat pe modificarea țesutului cerebral, neuroinflamație și funcția cognitivă. Un articol de cercetare a constatat că chefirul a modificat microbiomul intestinal, reducând inflamația creierului prin modularea căii TLR4 și îmbunătățind funcția cognitivă. În plus, suplimentarea cu chefir a fost asociată cu acumularea redusă de beta-amiloid, conservarea neuronilor hipocampali și capacitatea de învățare îmbunătățită la modelele de rozătoare.

Un alt studiu a arătat că combinarea terapiei cu celule stem cu chefir protejează eficient împotriva stresului oxidativ și a neuroinflamației. Rozătoarele tratate cu pioglitazonă, un medicament antidiabetic și chefir au prezentat leziuni neuronale reduse și scăderea memoriei, în timp ce simvastatina (un medicament pentru scăderea lipidelor) și chefir împreună au redus neuroinflamația și stresul oxidativ.

Două studii au examinat efectele chefirului asupra acumulării de amiloid și a neurodegenerării folosind modele de muște. Unul a descoperit că chefirul a crescut funcția motorie și activitatea antioxidantă, reducând în același timp acumularea de amiloid, în timp ce celălalt a arătat că chefirul a redus leziunile cerebrale, îmbunătățind în același timp abilitățile motorii și supraviețuirea. În plus, analizele biochimice au confirmat reduceri ale markerilor de stres oxidativ și îmbunătățiri ale supraviețuirii neuronale în aceste modele.

Concluzii

În timp ce managementul simptomelor este abordarea principală în tratamentul actual al Alzheimer, medicamentele utilizate în mod obișnuit nu opresc progresia bolii, în ciuda îmbunătățirii rezultatelor cognitive. Abordările dietetice sunt din ce în ce mai considerate drept risc de dezvoltare a bolii, cu chefirul în atenție datorită bogăției sale în compuși bioactivi.

Integrarea stilului de viață și a intervențiilor nutriționale cu tratamentele farmacologice este necesară, mai ales că boala Alzheimer este o boală complexă influențată de factori multipli. În timp ce chefirul arată promițător în modelele animale și într-un singur studiu cu participanți umani, efectele sale pot depinde de compoziția și doza tulpinii microbiene. Sunt necesare studii clinice și studii longitudinale pentru a evalua efectele pe termen lung ale acestui și altor probiotice, generând astfel dovezi ale interacțiunilor sale cu alte intervenții pentru a preveni declinul cognitiv.

O înțelegere cuprinzătoare a eficacității și siguranței sale, inclusiv dozele optime și formulările standardizate, este, de asemenea, necesară pentru a măsura utilitatea acestuia în contexte terapeutice și clinice. În plus, cercetătorii subliniază că potențialul terapeutic al chefirului este influențat de variațiile conținutului microbian și ale condițiilor de fermentație, ceea ce necesită eforturi suplimentare de standardizare înainte de implementarea clinică. Deși un remediu pentru boala Alzheimer nu este disponibil, cercetările emergente oferă strategii promițătoare pentru îmbunătățirea screening-ului, monitorizării, prevenirii și tratamentului.

Surse: