O dietă japoneză poate ajuta la depresie? Un studiu mare spune că da

O dietă japoneză poate ajuta la depresie? Un studiu mare spune că da

Un studiu amplu constată că lucrătorii care aderă la dietele tradiționale sau modernizate japoneze raportează mai puține simptome de depresie, evidențiind sănătatea mintală a dietei adaptate cultural.

Într-un studiu publicat recent în jurnalPsihiatrie și neuroștiință clinicăUn grup de cercetători a examinat asocierea dintre aderarea la modelele alimentare japoneze tradiționale și modificate și prevalența simptomelor depresive la o populație japoneză activă.

fundal

Depresia afectează peste 280 de milioane de oameni din întreaga lume și contribuie la dizabilități și pierderi economice la nivel mondial. În rândul adulților care lucrează, problemele de sănătate mintală pot împiedica productivitatea și pot crește absenteismul. Nutrienții precum vitamina D, acidul folic și acizii grași omega-3 joacă un rol individual în menținerea sănătății mintale.

Cercetătorii au examinat rolurile individuale, dar acum există un interes din ce în ce mai mare pentru modul în care tiparele alimentare generale ne afectează sănătatea mintală. Dieta mediteraneană și abordările dietetice pentru încetarea hipertensiunii (Dash) au arătat asocieri consistente cu simptome depresive reduse la populațiile occidentale. Cu toate acestea, cercetările din Japonia au produs rezultate inconsistente, în parte datorită utilizării sistemelor de notare a dietei specifice eșantionului. Prin urmare, sunt necesare cercetări suplimentare care să utilizeze intervenții nutriționale fundamentate cultural.

Despre studiu

Acest studiu transversal a folosit date din studiul Japan Occupational Health Epidemiology Collaboration (J-ECOH), colectat între 2018 și 2021 în cinci companii și șase site-uri de studiu. Un total de 12.499 de participanți au completat un chestionar validat privind frecvența alimentelor și o Scală de depresie din Centrul pentru Studiul Epidemiologic de 11 articole (CES-D-11).

Valorile nutriționale au fost calculate atât pentru dietele japoneze tradiționale, cât și pentru cele modificate. Scorul tradițional a inclus orez alb, supă miso, produse din soia, legume gătite, pește, alimente sărate, ciuperci, alge marine și ceai verde. Scorul modificat a înlocuit orezul alb cu cereale integrale sau minim procesate, poarta inversată pentru alimente sărate și a adăugat legume crude, fructe și produse lactate. Participanții au fost împărțiți în quartile pe baza scorurilor lor de aderență.

Regresia Poisson pe mai multe niveluri cu varianță robustă a fost utilizată pentru a calcula ratele de prevalență (PRS) pentru simptomele depresive, factorii demografici și de adversitate de viață, tratând locul de studiu ca un efect aleatoriu. Analizele de sensibilitate au exclus participanții cu tulburări mentale cunoscute și au examinat efectele prin perioadele și metodele de măsurare ale CoVID-19.

Analizele de subgrup au fost efectuate pe baza vârstei, sexului, educației, orelor de lucru, consumului de alcool, fumatului și indicelui de masă corporală. Semnificația statistică a fost setată la p < 0,05 și analizele au fost efectuate folosind software-ul statistic Stata Multiprocessor (MP).

Rezultatele studiului

Dintre 12.499 de participanți, 30,9% au fost identificați ca având simptome depresive. Vârsta medie a participanților a fost de 42,5 ani, iar femeile reprezentau 12% din eșantion. S-a observat că persoanele cu aderență mai mare la dietele tradiționale și modificate japoneze erau mai în vârstă, căsătorite, mai bine educate și mai active fizic. Ei au raportat, de asemenea, rate mai scăzute de fumat și ore lungi de lucru.

A existat o relație inversă clară între aderarea la dietă și simptomele depresive. Pentru dieta tradițională japoneză, șansele de a experimenta simptome depresive au crescut pe măsură ce scorurile dietei au crescut, cu PR ajustate de 1,00 (referință), 0,94, 0,91 și 0,83. O tendință similară a fost observată pentru dieta japoneză modificată cu valori de 1,00 (referință), 0,94, 0,83 și 0,80. În ambele cazuri, tendința a fost semnificativă statistic (P pentru tendință <0,001).

Aceste rezultate au rămas consistente după excluderea participanților cu tulburări mintale. Ambele diete au arătat asocieri de protecție similare, în ciuda versiunii modificate care include alimente suplimentare dense în nutrienți.

Analizele subgrupurilor au relevat o asociere mai puternică între participanții cu niveluri mai înalte de educație, ceea ce poate reflecta o mai bună alfabetizare în domeniul sănătății. În mod interesant, nu s-au găsit asocieri semnificative între cei care au lucrat mai mult de 46 de ore pe lună, sugerând că acestea reflectă stresul și oboseala care depășesc potențialele beneficii nutriționale. Relația a rămas stabilă în perioadele pre-coronavirus (Covid-19) și Covid-19, indicând rezistența la factorii de stres externi.

Din punct de vedere mecanic, efectul protector al dietei japoneze se poate datora componentelor sale bogate în nutrienți. Acidul folic din alge marine și legume poate sprijini sinteza neurotransmițătorilor precum serotonina și dopamina. Se crede că acizii grași omega-3 din pește au proprietăți antiinflamatorii și susțin funcția creierului.

Antioxidanții din ceaiul verde și legumele pot ajuta la reducerea stresului oxidativ, în timp ce fibrele din soia, ciuperci și alge marine pot promova sănătatea microbiotei intestinale, care la rândul său influențează starea de spirit prin axa intestin-creier. În plus, alimentele bogate în umami, cum ar fi miso și soia fermentată, pot ajuta la promovarea relaxării prin reducerea ritmului cardiac și stimularea sistemului nervos parasimpatic al organismului.

Deși dieta japoneză modificată a fost concepută pentru a aborda deficiențe precum un nivel scăzut de calciu și fibre și un nivel ridicat de sodiu în versiunea tradițională, ambele diete au avut efecte similare. Acest lucru se poate datora faptului că între 62% și 84% dintre participanți au consumat componentele suplimentare, cum ar fi produsele lactate și cerealele integrale, mai puțin frecvent decât pragurile dietei.

În general, rezultatele evidențiază potențialele beneficii pentru sănătatea mintală ale modelelor alimentare holistice care sunt adânc înrădăcinate în obiceiurile alimentare culturale. Descoperirile pot avea implicații semnificative pentru strategiile de sănătate mintală în programele de sănătate la locul de muncă și politicile de sănătate publică.

Concluzii

În concluzie, acest studiu transversal amplu a demonstrat că o aderență mai mare la modelele alimentare japoneze tradiționale și modificate este asociată cu o prevalență mai mică a simptomelor depresive în rândul adulților care lucrează.

În timp ce cauzalitatea nu poate fi presupusă din cauza designului studiului și este posibil ca rezultatele să nu fie generalizabile la toate populațiile, deoarece participanții proveneau în principal din mari corporații urbane, rezultatele prezente sunt în concordanță cu cercetările anterioare care indică faptul că dietele specifice cultural joacă un rol pozitiv în susținerea sănătății mintale.

Încorporând alimente bogate în nutrienți care se găsesc în mod obișnuit în bucătăria japoneză, indivizii pot experimenta beneficii psihologice. Aceste constatări pot sprijini dezvoltarea intervențiilor nutriționale și a strategiilor de sănătate publică care vizează reducerea depresiei prin nutriție relevantă din punct de vedere cultural.

Surse: