Riscul de mortalitate crește în cazul alimentelor foarte procesate - schimbările simple ale dietei pot ajuta
Un nou studiu arată cum schimbarea alimentelor foarte procesate cu alimente minim procesate ar putea reduce riscul de deces din cauza unor boli grave și evidențiază potențialul de salvare a vieții al unor obiceiuri alimentare mai bune. Într-un studiu recent publicat în The Lancet Regional Health - Europe, o echipă de oameni de știință a examinat legătura dintre procesarea alimentelor și mortalitate, concentrându-se pe efectele alimentelor foarte procesate. Folosind date dintr-o cohortă europeană mare, ei au examinat modul în care tiparele de consum ale alimentelor procesate și neprocesate afectează mortalitatea de toate cauzele și cauzele specifice, cum ar fi bolile circulatorii. Context Arie geografică largă: Studiul a analizat date de la peste 428.000 de participanți din nouă țări europene și...
Riscul de mortalitate crește în cazul alimentelor foarte procesate - schimbările simple ale dietei pot ajuta
Un nou studiu arată cum schimbarea alimentelor foarte procesate cu alimente minim procesate ar putea reduce riscul de deces din cauza unor boli grave și evidențiază potențialul de salvare a vieții al unor obiceiuri alimentare mai bune.
Într-un studiu recent publicat înThe Lancet Regional Health – EuropaO echipă de oameni de știință a examinat legătura dintre procesarea alimentelor și mortalitate, concentrându-se pe efectele alimentelor foarte procesate.
Folosind date dintr-o cohortă europeană mare, ei au examinat modul în care tiparele de consum ale alimentelor procesate și neprocesate afectează mortalitatea de toate cauzele și cauzele specifice, cum ar fi bolile circulatorii.
fundal
Domeniu geografic larg: Studiul a analizat date de la peste 428.000 de participanți din nouă țări europene, făcându-l una dintre cele mai mari investigații privind alimentele ultraprocesate și mortalitate până în prezent.
Obiceiurile alimentare din societățile moderne s-au schimbat dramatic și, în multe regiuni ale lumii, alimentele foarte procesate au înlocuit alimentele tradiționale, puțin procesate.
Alimentele ultraprocesate reprezintă acum o parte semnificativă din aportul zilnic de energie, în special în țările cu venituri mari, unde reprezintă 25 până la 60% din totalul caloriilor.
Cercetările tot mai mari au arătat, de asemenea, că aceste alimente au consecințe negative asupra sănătății, inclusiv un risc crescut de cancer, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și moarte prematură.
Mai multe studii și meta-analize la scară largă au confirmat aceste asocieri, dar accentul s-a pus pe cauzele comune de deces. Efectele alimentelor foarte procesate asupra altor cauze precum: B. Bolile digestive sau neurodegenerative sunt încă puțin cercetate.
Mai mult, puține studii au examinat dacă înlocuirea alimentelor puternic procesate cu alimente neprocesate sau minim procesate (Nova 1) poate reduce riscul de mortalitate.
Abordarea acestor lacune este esențială pentru înțelegerea impactului mai larg asupra sănătății al consumului de alimente foarte procesate și pentru stabilirea unor linii directoare alimentare pentru a promova practici alimentare mai sănătoase la nivel mondial.
Despre studiu
Rolul alcoolului: Analizele de sensibilitate au constatat că conținutul de alcool din alimentele procesate (Nova 3) a influențat semnificativ asocierile de mortalitate, sugerând necesitatea de a separa efectele alcoolului de efectele procesării alimentelor.
Prezentul studiu a analizat datele din cohorta European Prospective Investigation in Cancer and Nutrition (EPIC), care constă din 428.728 de participanți din mai multe țări europene, cu excepția Greciei, din cauza indisponibilității datelor.
Participanții au fost urmăriți în medie 15,9 ani. During this time, detailed information was collected on factors such as dietary intake, mortality and health outcomes.
Studiul a exclus persoanele care au fost diagnosticate cu cancer, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, angină sau diabet la momentul inițial pentru a minimiza cauzalitatea inversă.
Aportul alimentar a fost evaluat folosind chestionare validate de frecvență alimentară, adaptate fiecărei țări. Alimentele au fost clasificate în patru grupe pe baza sistemului de clasificare Nova, și anume alimente minim procesate sau neprocesate, ingrediente culinare procesate, alimente procesate și alimente foarte procesate. Analiza a luat în considerare și factori precum contribuția procentuală a fiecărui grup de alimente la aportul total de energie.
Echipa a obținut date despre mortalitate, inclusiv cauzele decesului, din înregistrările naționale și le-a codificat conform Clasificării Internaționale a Bolilor (ICD-10).
Obiectivele principale analizate au fost mortalitatea de toate cauzele și cauzele specifice, inclusiv bolile circulatorii, cancerul, bolile digestive, boala Alzheimer și boala Parkinson.
Metode statistice, cum ar fi modelele de regresie a pericolelor proporționale Cox, au fost utilizate pentru a evalua asocierile dintre nivelurile de procesare a alimentelor și mortalitate. Modelele de substituție au fost dezvoltate pentru a evalua efectul înlocuirii a 10% din consumul de alimente foarte procesate cu alimente neprocesate sau minim procesate, menținând constant aportul total de energie.
Modelele au fost ajustate pentru variabile precum vârsta, sexul, educația, starea civilă, activitatea fizică, obiceiurile de fumat, consumul de alcool și aderarea la o dietă mediteraneană.
În plus, au fost efectuate analize de sensibilitate, inclusiv excluderea deceselor în termen de doi ani de la recrutare și recalibrarea clasificărilor alimentelor pentru a asigura robustețea.
Rezultate
Legături dintre bolile emergente: În timp ce studiile anterioare s-au concentrat pe cancer și boli cardiovasculare, acest studiu a descoperit legături semnificative între consumul de alimente foarte procesate și mortalitatea cauzată de boli digestive și boala Parkinson.
Rezultatele sugerează că un consum mai mare de alimente foarte procesate este asociat cu un risc crescut de mortalitate de toate cauzele și cauze specifice.
De remarcat, consumul crescut de alimente foarte procesate a fost asociat în mod semnificativ cu o mortalitate mai mare din cauza bolilor circulatorii, inclusiv a bolilor ischemice ale inimii și a bolilor cerebrovasculare, precum și a bolilor digestive și a bolii Parkinson.
Cu fiecare abatere standard a creșterii proporției de alimente foarte procesate consumate, cercetătorii au observat că riscul de decese legate de bolile circulatorii a crescut cu 9% (HR: 1,09, 95% CI: 1,07-1,12), în timp ce mortalitatea legată de bolile digestive a crescut cu 12% (HR: 1,12, 95% CI: 1,120%).
În plus, a fost observat un risc crescut cu 23% (HR: 1,23, 95% CI: 1,06-1,42) de deces din cauza bolii Parkinson. Cu toate acestea, studiul nu a găsit asocieri semnificative (HR: 1,00) între consumul de alimente foarte procesate și mortalitatea prin cancer sau boala Alzheimer.
Cercetătorii au examinat, de asemenea, efectele înlocuirii dietei și au descoperit că înlocuirea a doar 10% din alimentele foarte procesate cu alimente minim procesate sau neprocesate a fost asociată cu o reducere semnificativă a riscului de mortalitate.
Mai exact, astfel de substituții au redus riscul de mortalitate de orice cauză și deces din cauza bolilor circulatorii și digestive cu 6 până la 9%, în funcție de grupa de alimente înlocuită.
Aceste rezultate evidențiază beneficiul potențial al intervențiilor nutriționale care vizează reducerea consumului de alimente foarte procesate.
Concluzii
Pe scurt, studiul a evidențiat legătura puternică dintre consumul de alimente foarte procesate și mortalitate, în special din cauza bolilor circulatorii și digestive și a bolii Parkinson.
Rezultatele sugerează, de asemenea, că recomandările dietetice care promovează alimentele neprocesate sau minim procesate ar putea reduce semnificativ riscul de mortalitate.
Aceste rezultate evidențiază importanța obiceiurilor alimentare pentru sănătatea publică și oferă dovezi pentru intervenții de reducere a aportului de alimente foarte procesate la nivel mondial. Autorii au remarcat, de asemenea, că limitările, cum ar fi posibila clasificare greșită în clasificarea alimentelor și modificările comportamentului alimentar în timpul urmăririi, pot duce la o subestimare a asociațiilor observate.
Surse:
- González-Gil, E. M., Matta, M., Berstein, M., Cairat, M., Nicolas, G., Blanco, J., Kliemann, N., Levy, B., Rauber, F., Jacobs, I., Nahas, A., Koc, C. E., Vamos, E. P., Chang, K., Yammine, Sahar G, Millett, C., Touvier, M., Gabriela, M., Tsilidis, Konstantinos K, & Heath, A. K. (2025). Associations between degree of food processing and all-cause and cause-specific mortality: a multicentre prospective cohort analysis in 9 European countries. The Lancet Regional Health – Europe, 50. DOI:10.1016/j.lanepe.2024.101208, https://www.thelancet.com/journals/lanepe/article/PIIS2666-7762(24)00377-6/fulltext